De ce este important cazul Spitalului Foișor: paturi goale la ATI și tăcerea responsabililor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Acum două zile, Libertatea a publicat un video cu secția goală a Spitalului de ortopedie Foișor din București. Asta, în timp ce ATI-urile din toată țara sunt pline, iar Foișorul se află pe lista scurtă a spitalelor ce pot deveni COVID.
Cuprins:
1.561 de persoane sunt internate cu COVID în ATI-urile din România în acest moment, cea mai neagră cifră a pandemiei. La Foișor, un spital unde s-au băgat zeci de milioane de euro, paturile secției ATI modernizate sunt goale.
Viceprimarul Capitalei, Horia Tomescu, a confirmat situația. Spitalul a răspuns vineri la prânz, aducând două argumente:
- Secția a fost închisă pentru nebulizare și dezinfectată complet după mai multe cazuri de infecții cu germeni multirezistenți (infecții nosocomiale, în traducere), dar și COVID depistat la pacienți cu probleme de ortopedie
- Fluxul de oxigen poate susține doar 5 paturi ATI pentru bolnavii de coronavirus
Le luăm pe rând.
1. Instalația unei secții modernizate poate susține 5 paturi!
Dacă spitalul poate susține doar 5 paturi ATI COVID, de ce a fost transformat în spital de coronavirus în primăvară?
Cum s-a făcut o modernizare fără să se ia în calcul nevoia de oxigen de la ATI, o secție prezentată drept top investițional?
Evacuarea de astă primăvară de la Foișor a fost una cu cântec, în care conducerea spitalului a forțat până în ultima clipă netransformarea sa în COVID. Deși managerul Stoica primise informare că trebuie să evacueze pacienții cu o săptămână înainte, oamenii au fost scoși pe ultima sută de metri în fața camerelor de luat vederi.
O precizare: medicii afirmă că nu e neapărat de acuzat că fluxul de oxigen de la ATI-ul unui spital de ortopedie nu duce 24-28 de paturi. „El nu e făcut să reziste la cantitatea aceea de oxigen, fiind făcut, în principal, la nivel postoperator. Pentru bolnavii de COVID e necesară o cantitate mare de oxigen, de aceea multe cedează”, explică un medic.
Dacă da, dacă oxigenul a fost folosit pentru măcar 10 paturi ATI și nu pentru doar 5, la capacitate dublă, practic, au fost probleme de funcționare?
2. Infecțiile nosocomiale apar deja într-o clădire proaspăt renovată
Spitalul se apără în fața imaginilor cu paturi goale și indică o nouă variantă. Cea a infecțiilor nosocomiale.
Atenție, infecții nosocomiale într-o secție ATI nouă, într-o clădire renovată și modernizată chiar în ultimii ani! Ceea ce confirmă că procedurile și oamenii fac diferențele, nu doar dotările. Putem construi spitale de miliarde de euro, dacă nu sunt îngrijite pe bază de standarde, se vor umple de infecții în câteva luni!
De 20 de luni, de când pandemia de COVID a ajuns la noi, subiectul a fost oarecum diminuat, iar Libertatea a arătat că spitalele anunțaseră, după vechiul tipic, zero infecții nosocomiale la morții de coronavirus, deși analizele medicale spuneau altceva la unii dintre ei.
Iată că spitalele însele reîmprospătează tema infecțiilor nosocomiale, chiar în zilele în care bilanțul zilnic se plimbă în jurul a 15.000 de cazuri de coronavirus.
3. Tăcerea autorităților
Atât ministrul sănătății, Cseke Attila, cât și Raed Arafat, șeful DSU și cel care a coordonat acțiunea din primăvară, tac.
Cseke Attila nu a răspuns la solicitările Libertatea nici vineri ori weekendul trecut, când întrebările erau legate de incendiul de la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța.
Acesta nu răspunde nici acum la telefoane ori mesaje.
Într-o situație unică pentru sistemul sanitar din România, tăcerea și deciziile luate (ori mai degrabă neluate) în spatele perdelelor fac rău.
Iar tăcerea nu e de acum, tăcerea durează din primăvară, e un obicei care asigură fundalul tuturor valurilor de Covid.
