Se minte mai rău ca la Colectiv. Spitalele COVID au raportat zero infecţii nosocomiale pe hârtie, în cea mai mare criză de sănătate din România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Sănătăţii şi Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) au răspuns oficial că, de la începutul pandemiei şi până în prezent, Direcţiile de Sănătate Publică nu au raportat nici un caz de infecţie asociată asistenţei medicale la pacienți diagnosticați cu Covid-19. De asemenea, autorităţile spun că nu a fost niciun caz de infecţie nosocomială la decesele COVID-19. Specialiştii cred că această statistică este imposibilă. Mai ales acum când, de câteva zile, la ATI-COVID sunt ocupate trei sferturi din paturi: în jur de 750.
Cuprins:
- România e pe podiumul negru al deceselor COVID-19, dar spune că nu are infecții!
- Infecţiile nosocomiale, una dintre cauzele principale ale mortalităţii mari în România
- INSP: Direcţiile de Sănătate Publică nu au raportat niciun caz
- Câte din cazurile COVID-19 sunt chiar ele infecţii nosocomiale?
- Peste 600 de cazuri COVID-19, luate din spital, în 14 zile
19 octombrie 2020: 757 de oameni sunt internaţi în secţiile de Terapie Intensivă COVID-19. Fiecare dintre ei are o formă severă a infecţiei cu noul coronavirus, dar şi un risc de 5 până la 10 ori mai mare decât un bolnav internat pe altă secţie să ia şi o infecţie nosocomială cu alt virus sau bacterie rezistentă la antibiotice.
<strong>În ţările dezvoltate, 30% din pacienţii care ajung la terapie intensivă au o infecţie asociată actului medical, </strong><a href="https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2019/04/Analiza-situatie-igiena-mainilor-2019.pdf"><strong>spun</strong></a><strong> datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, citate chiar de INSP.</strong><br>
România e pe podiumul negru al deceselor COVID-19, dar spune că nu are infecții!
Totuşi, autorităţile spun, după 8 luni de pandemie, că nu cunosc niciun astfel de caz. La cinci ani de la incendiul care a adus în atenţia tuturor românilor infecţiile din spitale, sistemul de sănătate din România ignoră infecţiile nosocomiale până şi în mijlocul celei mai mari crize de sănătate pe care a traversat-o vreodată.
Cel mai recent raport epidemiologic al ECDC (Centrul European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor) arată că România continuă să fie pe podiumul negru al deceselor COVID-19 în Europa, raportate la populaţia ţării.
Suntem pe locul 2 în Europa, cu 45 decese la milionul de locuitori. Ne depăşeşte doar Cehia: 60 decese la milionul de locuitori.
Infecţiile nosocomiale, una dintre cauzele principale ale mortalităţii mari în România
Săptămâna trecută, Libertatea a publicat un articol în care mai mulţi specialişti explică aceste date de mortalitate îngrijorătoare ale României în valul 2.
O explicaţie care apare frecvent în discursurile specialiştilor: infecţiile nosocomiale.
Sunt cu siguranţă şi infecţiile nosocomiale, care pot să apară pe parcursul evoluţiei unui pacient critic, intubat şi ventilat.
dr. Andreea Moldovan, director medical al Spitalului de Boli Infecţioase din Braşov:
“E posibil ca autorităţile să nu aibă date legate de infecţii nosocomiale. Probabil că, la cei care ajung să fie intubaţi, mortalitatea este mai mare din cauza infecţiilor nosocomiale” -spune profesorul Cristian Băicuş, medic internist la Colentina.
INSP: Direcţiile de Sănătate Publică nu au raportat niciun caz
În curând se fac opt luni de la primul caz de infecţie cu noul coronavirus din România, iar autorităţile spun că nu au nici până în prezent o centralizare a cazurilor de infecţii asociate actului medical la pacienţi trataţi pentru COVID-19 sau la decese COVID-19.
Într-un răspuns transmis ziarului, INSP (însărcinat de Ministerul Sănătăţii să răspundă solicitării) spune:
“Vă informăm că, până în prezent, Direcțiile de Sănătate Publică nu au raportat, în cadrul supravegherii, prevenirii şi limitării infecțiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare, nici un caz de deces datorat Covid-19 şi nici un caz de infecţie asociată asistenţei medicale la pacienți diagnosticați cu Covid-19”.
Astfel că, de fapt, Ministerul Sănătăţii şi INSP nu ştiu să spună publicului:
- câţi oameni au luat noul coronavirus din spitale, clinici sau cabinete private sau de stat
- câţi pacienţi internaţi pentru COVID-19 s-au mai infectat în spital cu alt microb
- câte din decesele COVID-19 s-au luat şi cu infecţii date de bacteriile rezistente din spitale, precum klebsiella sau acinetobacter.
În spitalele europene, 5 din 100 de pacienţi iau cel puţin o infecţie asociată actului medical, potrivit ECDC şi OMS. Acest prag de 5% vehiculat la nivel european este standardul la care ne raportăm când ştim că spitalele româneşti încă subraportează enorm infecţiile nosocomiale.
În tradiţia autoamăgirii, spitalele din România raportează în medie de 10 ori mai puţine infecţii decât sisteme medicale occidentale, mult mai performante şi mai curate.
Majoritatea pacienţilor care fac o formă severă de COVID-19 ajung pe paturi de Terapie Intensivă. Aici riscul de a contracta o infecţie intraspitalicească este de 5-10 ori mai mare decât la ceilalţi bolnavi.
Acest lucru se întâmplă din mai multe motive, cum ar fi:
- pacienţii au sistemul imunitar slăbit
- sunt mai expuşi riscului, când sunt intubaţi şi ventilaţi mecanic.
Un studiu european, realizat pe 1.290 de unităţi de Terapie Intensivă din 15 ţări, arăta că 8% din pacienţii care stau la ATI mai mult de două zile ajung să ia cel puţin o infecţie asociată actului medical.
<strong>În cazul pacienţilor COVID-19, care ajung în terapie intensivă, chiar şi cei cu evoluţie favorabilă, care se vindecă, stau două-trei săptămâni la ATI. </strong><br>
Cazurile şi mai grave stau chiar mai multe săptămâni, timp în care creşte riscul de a lua o infecţie din spital, mai ales din cauza intubării.
Câte din cazurile COVID-19 sunt chiar ele infecţii nosocomiale?
Apoi, lipsa raportărilor infecţiilor nosocomiale pe COVID-19 îi scapă din vedere chiar pe oamenii care au luat noul coronavirus chiar din spitale.
Un studiu realizat pe 10 spitale din Marea Britanie şi unul din Italia, publicat în luna iulie, arăta că 12,5% din toate cazurile de COVID-19 erau infecţii asociate actului medical, nu transmise în comunitate.
În mai, The Guardian arăta că până la 20% dintre bolnavii COVID-19 din Marea Britanie se infectaseră în spital, internaţi din alte motive.
Peste 600 de cazuri COVID-19, luate din spital, în 14 zile
Iar faţă de media europeană, România a internat de 3 ori mai mulţi dintre bolnavii de COVID-19, după cum a arătat Libertatea. Aşadar, există posibilitatea ca proporţia cazurilor nosocomiale de COVID-19 să fie chiar mai mare în România.
De altfel, ceea ce apare, totuşi, în raportările INSP este un clasament al focarelor de COVID-19 identificate de DSP-uri. Săptămânal, acest clasament este condus de unităţile medicale.
În perioada 28 septembrie-11 octombrie, au fost 72 de focare în unităţi medicale, iar ele au dat 627 de cazuri COVID-19. Ceea ce înseamnă că au fost cel puţin 627 de cazuri de infecţie nosocomială cu COVID-19 în doar două săptămâni, numai că autorităţile nu le numără la infecţii asociate actului medical, infecţii pe care sunt obligate, prin lege, să le raporteze şi să le supravegheze constant.
