Generalii SRI ar trebui să își ceară scuze publice pentru că au trădat încrederea cetățenilor

În esență, DNA încearcă să adune probe care să demonstreze că foștii generali SRI au făcut bani încercând să influențe deciziile judecătorilor în anumite dosare de corupție. Așa cum sunt prezentate faptele în acest moment, cei trei ar fi niște escroci de rang înalt care au vrut să manipuleze inculpați cercetați penal pentru diverse infracțiuni de corupție, promițându-le „optimizarea dosarelor”, mai exact,  ar fi dorit să obțină, în schimbul unor sume de bani, condamnări mai mici din partea magistraților. Desigur, până la pronunțarea unui judecător, cei trei beneficiază din punct de vedere juridic de prezumția de nevinovăție. 

Speța este scandaloasă pentru că Florian Coldea și Dumitru Dumbravă au avut un rol major în perioada de glorie a luptei anticorupție din România. 

Propaganda sistemului încearcă să explice că ar fi imoral ce au făcut cei trei generali SRI, dar în același timp, dosarul instrumentat de DNA ar fi slab din perspectiva probelor, așadar, metoda îmbogățirii lor prin această strategie a „consultanței juridice” s-ar putea dovedi în fața unui judecător ca fiind una în limitele legii. 

Falsa argumentație îmi aduce aminte de foștii torționari ai României care îmi explicau, în interviurile pe care le-am avut cu ei acum 15 ani, că ei nu au făcut decât să execute niște ordine, în fapt, acțiunile lor în perioada totalitară ar fi fost poate nu morale, dar perfect legale la acea vreme. 

Într-un sistem democratic, moralitatea este mai importantă decât legalitatea. Moralitatea cetățenilor sau a decidenților politici reprezintă motorul care îndreaptă, schimbă legi proaste și le adaptează la noile realități. Moralitatea este cea care mișcă lucrurile înainte. Au existat cazuri în istorie în care personaje celebre au greșit din perspectiva legii, dar, din punct de vedere moral, s-au dovedit învingătoare. Condiția umană este plină de nuanțe și ramificații, iar asta explică de ce moralitatea și legalitatea (un ansamblu de legi creat tot de către oameni la un anumit moment) au intrat în conflict în anumite etape ale istoriei. Pentru cei care au lucrat în sistem de securitate și au avut acces la secrete de stat, moralitatea reprezintă cea mai importantă condiție pentru ascensiunea în cariera militară. 

Moralitate înseamnă onestitate, simțul măsurii, încredere și respect față de angajamentul public. Milioane de cetățeni ai României au crezut și mai cred că furtul din banii publici reprezintă un flagel din cauza căruia România nu prosperă la potențialul pe care îl are. Milioane de români au crezut și mai cred că lupta împotriva corupției este o temă legitimă. Milioane de români au oferit încredere reprezentanților instituțiilor de forță ale statului ca să lupte împotriva corupției la nivel înalt. Încrederea este cu atât mai importantă cu cât reprezintă singurul liant dintre cetățean și instituțiile din sistemul de securitate. 

Acești generali au trădat încrederea pe care românii le-au oferit-o în perioada în care îmbrăcau haina de militar și ar trebui să îi macine conștiința pentru ceea ce au făcut. Prin acțiunile lor au legitimat narațiunea potrivit căreia lupta anticorupție din România nu a fost decât un joc de putere folosită arbitrar de către cei puternici pentru eliminarea rivalilor personali. 

Acești generali ar trebui să își ceară scuze public pentru că au trădat misiunea publică pentru care ei primesc în acest moment pensie specială. 

Una dintre cele mai grave forme ale corupției într-un stat este să faci bani din anticorupție. Să minți, să șantajezi, să înșeli bazându-te pe puterea mai mare pe care o ai la nivel de percepție asupra altor oameni. Cei trei generali SRI și-au creat mitologia puterii lor strict în baza asocierii cu Serviciul Român de Informații, așadar, cu o instituție publică plătită din banii românilor, care ar trebui să servească interesele legitime ale românilor. Acest tip de mitologie a puterii a unor personaje prin asociere cu o instituție publică este o diversiune, o eroare logică. Coldea și Dumbravă sunt egali oricăror altor cetățeni ai României și nu sunt cu nimic mai puternici față de alții. Faptul că dosarul în sine ar fi slab din perspectiva colectării probelor judiciare devine irelevant față de culpa morală în care acești generali se află. 

Într-un sistem democratic, serviciile secrete nu își proiectează puterea prin mitologii care sugerează că ele s-ar afla deasupra legii. Numai în Rusia lui Putin, serviciile secrete au rolul de a elimina adversarii liderului autoritar. Indiferent cât de opace ar fi ele, serviciile secrete servesc interesele legitime ale cetățenilor cu atât mai mult cu cât aceste instituții au în atribuție securitatea României. Întrebarea este de ce a durat atât până DNA să ia atitudine împotriva acestor practici. Și de ce SRI nu s-a distanțat în acești ani față de aceste practici profund controversate din punct de vedere moral, încurajând mitologia că acești foști oameni ai sistemului au rămas în continuare atotputernici? 

Fotografii: Agerpres / sri.ro

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE