Ponta, Simion și Ghiță, în mina de voturi

Pentru că, după scrutinul prezidențial, urmează alegerile pentru șefia PSD. Alegeri fiind un fel elegant de a spune. Lupta la baionetă pe filiale pentru controlul celui mai mare partid din România a început deja și de rezultatul ei depind aproape la fel de multe ca de rezultatul cursei pentru Cotroceni.

Mogulul sare în ajutorul „unionistului”

În octombrie 2016, când George Simion a fost reținut pentru că a forțat cordonul de jandarmi, la un miting unionist, în București, primul care a sărit în apărarea sa a fost Sebastian Ghiță. Al doilea a fost Victor Ponta. Iar al treilea, Traian Băsescu. Fostul președinte și-a schimbat, între timp, părerea despre „liderul unioniștilor”.

A doua zi, după eliberarea din arest, Simion a fost fotografiat la sediul partidului controlat de Ghiță, la masa negocierilor, potrivit ziare.com. Două luni mai târziu, afaceristul, cercetat în mai multe dosare penale la acea dată, fugea în Serbia. Dar sprijinul lui Ghiță față de Simion a continuat.

În 2020 și 2021, liderul AUR devenise unul dintre invitații obișnuiți în studioul România TV, scrie defapt.ro. Simion a participat, cap de afiș, și la programul de revelion al postului controlat de Ghiță. În august 2022, România TV a transmis în direct nunta lui Simion.

Recomandări

Zonele din România cele mai expuse la inundații. Va exista un climat diferit în 50-100 de ani

În anul electoral 2024, AUR a fost, de asemenea, privilegiat ca expunere la RTV. După anularea turului I al alegerilor prezidențiale și anunțarea candidaturii lui Victor Ponta la funcția supremă în stat, între postul lui Ghiță și tabăra lui Simion a intervenit o oarecare răceală.

Softurile pentru voturi și inundații

Declarativ, și Simion, și Ponta s-au distanțat de fostul parlamentar de Prahova în campania pentru prezidențialele din 2025.

„Părerea mea pe care i-am spus-o la Belgrad este că orice mogul de presă din România care vrea să pună președinți ajunge rău”, a spus fostul premier într-un interviu pentru G4Media.ro. La rândul lui, Simion constata că „e o problemă felul în care i-au fost albite dosarele” lui Ghiță, potrivit Hotnews.ro.

Când te recomanzi candidat antisistem, asocierea cu o televiziune de casă a unui „băiat deștept” reprezintă un risc de imagine.

Ar fi nedrept, însă, să-l reduci pe Sebastian Ghiță la formula „mogul de presă”. Mai aproape de adevăr ar fi „mogul de softuri”. REVISAL, platforma Ministerului Educației, platforma serviciului de informații al Ministerului de Interne și alte platforme ale autorităților centrale sau locale au fost realizate de firme din grupurile Asesoft sau Teamnet. Chiar și softurile utilizate în alegeri au provenit de la companiile lui Ghiță.

Recomandări

Elena, o româncă din Irlanda de Nord, trăiește în teroare, cu valiza la ușă și luminile stinse pe timp de noapte: „Vor să mă facă să fug”

În 2012, Autoritatea Electorală Permanentă cumpăra, cu 1,1 milioane de euro, softul de numărat voturi de la compania Teamnet Internațional, controlată de Ghiță. A fost o achiziție fără licitație, sub pretextul urgenței organizării alegerilor, după căderea cabinetului Mihai Răzvan Ungureanu.

În 2011, Consiliul Județean Olt, condus de Paul Stănescu, dădea 3 milioane de euro, bani europeni, către Asesoft Internațional, pentru un sistem de alarmare, monitorizare și decizie pentru situații de urgență. Achiziția a fost investigată de DNA, cinci ani mai târziu, potrivit Recorder.ro.

Ironic, nu? L-am plătit pe Ponta să ne inunde, iar pe prietenul lui, Ghiță, să ne alarmeze la inundații.

Cât despre Paul Stănescu, este liderul din PSD care presează acum pentru retragerea lui Marcel Ciolacu. Baronul de Olt are, de altfel, și interese comune în afaceri de import-export cu Victor Ponta, potrivit surselor Libertatea.

Simion și Ponta, vizitatori la Belgrad

După plecarea lui Ghiță din țară, instituțiile statului român au făcut în continuare afaceri cu firme deținute prin interpuși de fostul deputat PSD. Nu la același volum ca în perioada guvernelor Ponta, totuși. Dar scăderea a fost amortizată prin contracte pe bani publici în Serbia, contracte despre care a scris publicrecord.ro.

Recomandări

Ultimele calcule pentru noul Guvern: propunerea PNL care a făcut șah mat PSD. Cine se încălzește pentru ministere

În vara lui 2024, Simion a făcut o vizită la Belgrad, unde s-a întâlnit cu premierul Milos Vucevic, care a demisionat între timp, și cu reprezentanți ai Consiliului Național al Românilor, entitate controlată de SNS, partidul aflat la guvernare în țara vecină.

La rândul lui, Victor Ponta a vizitat capitala Serbiei în martie anul acesta. S-a întâlnit cu președintele Aleksandar Vucic, căruia i-a fost consilier personal, și cu Donald Trump Jr. Acesta din urmă a vizitat în aprilie și România și s-a pozat alături de fostul premier al României.

Oglinda suveranistă din Serbia

Afacerile într-o țară ca Serbia scapă de constrângerile și de controlul Uniunii Europene. Mineritul, de exemplu, nu trebuie să respecte normele de mediu impuse de la Bruxelles. Prin urmare, în estul Serbiei, chinezii de la ZiJin se pregătesc să scoată aur și cupru folosind metoda cu cianuri.

Iar în vestul Serbiei, multinaționala Rio Tinto va începe, în 2028, extragerea borului și litiului din jadarit, un mineral care se găsește numai în Serbia. Iar metoda folosită de compania australiano-britanică presupune folosirea a 1.100 de tone de acid sulfuric concentrat pe zi, conform balkangreenenergynews.com.

Goana după pământuri rare e mai veche decât războiul din Ucraina și decât pretențiile administrației Trump la decontarea în natură a ajutorului financiar acordat de SUA în conflictul cu Rusia.

Ponta, consultanță pentru o companie minieră din Turcia

România este membră în UE, cu toate acestea, am avut o situație precum cea de la Roșia Montană. Situație în care prim-ministrul, pe atunci Victor Ponta, a promis în scris companiei Gabriel Resources că va schimba legi de mediu și va da toate avizele necesare pentru începerea mineritului cu cianuri.

Firma de consultanță fondată de Ponta, SC VP Projects Advisers, a avut contract cu compania turcă Eti Bakir. Obiectul contractului: preluarea companiei de stat Moldomin. Aceasta a devenit Cuprumoldmining și a obținut în instanță dreptul de a exploata zăcămintele de cupru de la Moldova Nouă, începând cu 2025, a scris defapt.ro.

Simion pledează pentru minele de uraniu

Mineritul e mai profitabil când îl practici în afara UE sau izolat în UE, sfidând avertismentele și achitând sancțiuni pe spinarea populației.

Despre această ramură a industriei a vorbit și George Simion. În dezbaterea electorală de la Euronews România, candidatul AUR a invocat redeschiderea minelor drept soluție pentru autonomia energetică a țării. Există chiar și un „plan Simion pentru minerit”. Și nu e legat doar de cărbune.

În programul pentru prezidențiale, Simion condamnă închiderea minei de uraniu de la Crucea, Suceava, „în timp ce noi cumpărăm uraniu din Canada”. Candidatul promite „redeschiderea Minei Crucea, precum și redeschiderea tuturor minelor și carierelor care pot aduce bogăție pentru cetățenii României. România are nevoie de munca acestor oameni, de mineritul nostru și de bogățiile noastre naturale pentru a avea un viitor prosper”.

Modelul sârbesc ne arată însă că nu cetățenii se îmbogățesc din minerit, ci companiile străine, cărora statul le-a vândut pachetul majoritar de la exploatările miniere. Statul primește un procent infim, de 3 la sută, din câștiguri. Iar cetățenii, în cel mai bun caz, un loc de muncă. ZiJin a adus, însă, mineri chinezi în barăcile din Valea Timocului.

Încă mai convingător, modelul din țările africane foste colonii ne arată că niciodată cetățenii unei țări nu sunt cei care prosperă din minerit.

Ponta și Simion susțin, însă, astfel de întreprinderi bănoase pentru câțiva și păguboase pentru cei mulți. Trăgând linie, după dezastrul ecologic reprezentat de mineritul pe stil vechi, rămânem și cu poleiala de pe tobă, și cu crize de sănătate publică, și cu potențialul turistic și agroturistic distrus pe termen nelimitat. Iar dacă România are un potențial de dezvoltare pe termen lung, ăsta e. Asta e adevărata mină de aur, turismul.

Favoriții algoritmilor din rețelele de socializare

Ce au mai avut în comun Ponta și Simion în această campanie electorală? Conturile lor de social media au înregistrat zeci de mii, sute de mii de reacții și vizualizări. Dacă la candidatul AUR ar exista explicația perseverenței în live-uri, la independentul Ponta, a cărui popularitate a explodat în rețelele de socializare, indiciile duc către „mogulul de softuri” și apetența acestuia pentru jocuri electorale.

De la soft-urile AEP, la algoritmii social media nu e decât un mic pas tehnic și un elan financiar, desigur.

Vestea bună: nu suntem un popor mai prost decât britanicii, care s-au lăsat convinși să voteze ieșirea din UE, după o campanie țintită pe Facebook. Scandalul Cambridge Analytica a scos la iveală vulnerabilitatea cetățenilor și, implicit, a procesului democratic, în fața noilor media. Dacă un popor cu secole de parlamentarism și presă liberă înaintea noastră a căzut în plasa algoritmilor și tag-urilor, ce șansă avem noi? Mai bine să nu calculăm, că asta e vestea proastă.

Micul ecran și-au pierdut din puterea de impact asupra publicului. E vremea de glorie a foarte micilor ecrane. Un candidat se poate lipsi complet de serviciul televiziunilor pentru a ajunge la electorat. A probat-o Călin Georgescu. Simion evită studiourile TV cu mare râvnă, iar Ponta apare numai unde se simte confortabil.

Alegerea între sistem și antisistem

Fostului premier, revenirea în conducerea PSD i-ar asigura accesul la butoanele guvernării. Pentru expatul care locuiește în Hotelul Hyatt din Belgrad, butoanele astea sunt miza. Garantează contractele pe bani publici și vizitele dese ale lui Trump Jr., trimis de intrepidul său tată la scouting de minerale și paradisuri fiscale.

Ponta înapoi la Palatul Victoria este obiectivul prioritar pentru Ghiță și pânza lui de păianjen transfrontalier. Simion la Cotroceni e doar furculisionul. Panașul. La Palatul Victoria se găsesc, prin tradiție, pâinea și cuțitul.

Ce șansă avem noi? Să deschidem ochii și să ne lămurim cine e din sistem și cine e antisistem. Inteligența e antisistem. Bunătatea e antisistem. Bunul simț e antisistem. Educația e antisistem. Politețea e antisistem. Gândul la ceilalți e antisistem. Decența e antisistem. Munca e antisistem. Doctoratele autentice sunt antisistem. Cărțile sunt antisistem. Curajul e antisistem. Sacrificiul de sine e antisistem. Biserica e sistem, dar creștinismul e antisistem. Întotdeauna a fost așa. Toleranța e antisistem. Spațiul verde e antisistem. Uniți salvăm Roșia Montană e antisistem. Sănătatea populației e antisistem. Libertatea e antisistem. Speranța e antisistem. Dialogul e antisistem, monologul – nu.