Florin Cîțu, noua ”Prima Casă” și vechile metehne
Urmărește Libertatea in Google Discover
Suntem oameni și prea puțini dintre noi se pot lăuda cu o memorie infailibilă. Din nefericire, nu pare să fie cazul domnului ministru al Finanțelor, Florin Cîțu. Domnia sa insista, în urmă cu doar 4 ani, că programul ”Prima Casă” este profund nociv pentru România. Devenit ministru, pare că s-a răzgândit.
Cuprins:
Fost bancher, apoi senator și, în fine, ministru, cunoscut pentru viziunea sa libertariană, Florin Cîțu critica aspru, pe blogul personal, ”subvențiile de tipul ”Prima Casă”.
Subventiile de tipul “prima casa” alaturi de fondurile de garantare si contragarantare reprezinta cea mai mare amenintare pentru bunastarea viitoare. Dar cel mai grav este ca sustinterea publica pentru acest tip de subventii/programe care actioneaza ca arme de distrugere in masa cu efect intarziat vine de la cei care s-au automandatat aparatorii macrostabilitatii.Florin Cîțu, actualul ministru al Finanțelor, acum 4 ani:
Între timp, în ultimii patru ani, lucrurile par să se fi schimbat radical. Domnul Cîțu nu mai este blogger specializat în finanțe, ci chiar ministru, Fondul de Contragarantare e condus de un apropiat al dânsului, Bogdan Glăvan (după un scandal răsunător între domnia sa și cei pe care i-a îndepărtat din conducere), iar periculosul și imoralul program „Prima Casă” a îmbrăcat haine noi și a devenit „Noua Casă”.
Nu doar atât, însă. S-a dublat și plafonul până la care se pot împrumuta românii, de la 70.000 la 140.000 de euro, iar statul român (adică dumneavoastră, contribuabilii) garantează 80% din valoare.
Iancu Guda: ”Pentru că putem”
Iancu Guda, analist financiar al Coface România, a prezentat, recent, pe Digi24 și apoi pe platforma „Republica”, o serie de argumente care arată de ce programul imobiliar este unul nociv pentru consumatori.
Printre ele, faptul că distorsionează puternic piața și duce la creșteri de prețuri (cazul Croației, unde au crescut cu 20% într-un singur an, după o inițiativă similară), riscurile de deficit bugetar (garanțiile date de stat pentru „Prima Casă” sunt deja de 40 de miliarde de lei, aproape jumătate din soldul tuturor creditelor ipotecare și 4% din PIB) sau faptul că noul program deturnează scopul pentru care a fost creat, acela de a ajuta persoanele vulnerabile și cu venituri mici să obțină o locuință.
După emisiunea de la Digi, a fost sunat de un mare dezvoltator, care i-a confirmat că prețul de construcție al locuințelor nu depășește 1.000 de euro pe metru pătrat. Și atunci, l-a întrebat analistul, de ce trebuie ca oamenii să le cumpere la prețuri colosale, să dea în 25-30 de ani 300.000 (cu tot cu dobânzi) pe un apartament cu două camere? De ce o marjă de profit atât de mare?
”Pentru că putem”, i-a răspuns dezvoltatorul.
Înainte nu ne permiteam. Acum, în criză, da
Unul dintre argumentele pentru schimbările programului imobiliar a fost acela că, astfel, vor avea mai mulți oameni acces la locuințe mai spațioase. Ceea ce sună bine și dezirabil.
În realitate, însă, veniturile sunt aceleași. Ba, mai mult, ne pregătim să traversăm o criză economică severă. Așadar, cum va putea cineva care nu-și permitea să plătească o rată pentru un apartament cu trei camere sau o casă, înainte, să o plătească acum? Prin ce minune se va califica pentru credit?
O rată mai mare înseamnă un risc mai mare pentru cumpărător, dar și pentru contribuabil, care va trebui să achite 80% din prețul locuinței, dacă acel cumpărător nu mai poate. Pentru că asta înseamnă garanția de 80% impusă de stat.
Lucrurile stau bine pentru dezvoltatorii imobiliari, care vor vinde mai ușor la prețuri mai mari, pentru bănci, care pot da credite mai mari, dar garantate de stat, și pentru chiar stat, care va încasa un TVA mai mare din tranzacții.
Nu prea stau strălucit, în schimb, pentru cetățeni, care sunt încurajați să se împrumute cu sute de mii de euro pe zeci de ani, o povară zdrobitoare într-o țară cu venituri atât de mici.
Să revenim la ministrul Finanțelor
Iată câteva titluri (nu singurele) legate de „Prima Casă” de pe blogul actualului ministru al Finanțelor:
În postarea în care compară programul cu o „bombă cu ceas”, spre exemplu, actualul ministru scria, atunci:
Analiza de risc lucreaza cu scenarii negative. O analiza de risc realista lucreaza cu scenarii negative cu magnitudine mult mai mare decat ce a fost observat pana acum. Politicienii si amatorii lucreaza cu scenarii pozitive. Cand o fac pe banii lor si investesc si vad doar scenariul poziitv nu ma intereseaza. Stiu 100% ca vor pierde dar nu este treaba mea. Dar acum o fac pe banii mei si asta ma irita la culme.
Între timp, Florin Cîțu pare să fi găsit leac pentru iritare, sub forma portofoliului de ministru, cu ajutorul căruia nu mai trebuie să facă lucruri pe banii dumnealui, ci pe ai noștri.
Sau, mă rog, în noua poziție nici măcar nu pare că mai face diferența.
