MENIU CAUTĂ
, de Daniel Ionașcu

OPINIE / România dezastrelor ignorate. Ne impresionează că a ars Catedrala Notre-Dame, dar trecem nepăsători pe lângă mii de drame și orori

Distribuie

A ars Catedrala Notre-Dame. Nu, n-au fost nici teroriștii, nici musulmanii, nici Vestele Galbene, nici vreo mână criminală cu vreun chibrit la fel de criminal. Da, este o tragedie să vezi în flăcări un adevărat simbol, să simți cum se sfârșește lumea. 

Mobilizarea francezilor este exemplară. Ca orice națiune mare care știe când pierde ceva de valoare, Franța știe să se mobilizeze.

Este inspirațional să vezi cum oameni din toată lumea anunță donații pentru refacerea catedralei-simbol, de la Tim Cook – șeful Apple, până la Daniel Dineș – fondator al companiei UiPath, evaluată la peste un miliard de dolari.

Numai că, în timp ce implicarea este bună, în România avem zilnic tot felul de orori, care, din păcate, nu aduc aceeași implicare și aceeași emoție.

În timp ce Notre-Dame ardea, în România se derula o altă dramă: un copil de 3 ani a murit în haznaua din curtea școlii.

Avem în total de 2.300 de școli cu toaleta în curte.

Campioana Europei la nenorociri

Iată, însă, și alte cifre care arată o parte a dezastrului din România.

  • Mortalitatea infantilă este cea mai mare din Europa: 7,2 decese la mia de născuți vii, dublu față de media de 3,6 din UE.
  • România are cele mai multe cazuri de tuberculoză din UE: 1.100 de persoane mor anual de tuberculoză și 16.000 sunt diagnosticate.
  • Bolile de inimă fac de aproape trei ori mai multe victime în România decât arată media europeană. Mai precis: 954,8 persoane față de o medie europeană de 381,4.
  • Speranța de viață în România este una dintre cele mai mici din UE. Mai exact, este de 75,3 ani, față de 81 de ani media europeană. Și asta tot din cauza condițiilor în care trăim.
  • România este pe primul loc în UE la numărul de morți în accidente rutiere. Aproape 2.000 de români mor anual pe șosele, mai mult decât au murit în atentatele din Paris, de la sala de spectacole Bataclan sau de la sediul săptămânalului satiric Charlie Hebdo. Practic, an de an avem parte de câte un carnagiu pe drumuri, dar nu ne interesează. Și nici autostrăzi nu avem. Iar când o să le avem și în România, restul planetei o să circule cu mașini zburătoare.
  • Alți 1.000 de oameni mor anual în spitale din cauza infecțiilor nosocomiale. ”Asasinii invizibili” colcăie prin spitale și ajungi să te rogi să nu fie cazul să te tratezi cumva într-un spital de stat.
  • Oficial, în anul 2017, în România s-au declarat 19.607 infecții spitalicești, dintre care 1.304 septicemii. Numărul este dublu față de 2014, când erau raportate 10.630 de infecții.
  • Mai grav este că acestea sunt sub-raportate: adică suntem undeva la 0,5% din pacienții externați, față de 5-8%, cât este media europeană, după cum explica profesor doctor Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie şi reprezentantul României în Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
  • Doctorul Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate în cadrul Societății Academice Române (SAR), estimează la 80.000 numărul real al deceselor cauzate de infecțiile luate din spitale. Un adevărat coșmar! Care nu se vede, nu se aude, nu e transmis la tv și nimeni nu donează pentru el…
  • Apropo de spitale, nici acum nu avem Spitalul Metropolitan și cele opt spitale regionale promise de Guvern. Și la trei ani și ceva de la Colectiv nu avem încă un spital în România unde să tratăm oamenii cu arsuri grave. Noi nu putem trata UN ars: o fată cu probleme a fost plimbată între spitale și apoi transferată în Belgia!

Banalitatea răului

  • Jumătate din România are WC în fundul curții. Doar 50,8% din populație era conectată la sistemele de canalizare, potrivit Institutului Național de Statistică. Adică doar 9,97 de milioane de suflete, din peste 20 de milioane. Oameni buni, suntem în Evul Mediu și nimeni nu ne poate scoate de acolo în afară de noi.
  • O treime din locuințele din România nu au baie. Mai precis, 30,5% din populație e în această situație, de 15 ori peste media de 2% din UE.
  • 4 români din 10 sunt în pragul sărăciei. Datele Eurostat arată că 38,8 din populația României este în risc de excluziune socială. Asta înseamnă 7,6 milioane de oameni.
  • România este a doua țară din lume, după Siria, ca migrare a populației, potrivit unui raport ONU din 2015.
  • Țara noastră are și cele mai multe mame adolescente, cu vârste între 10 și 17 ani, din UE. Rata este de 4,7% din totalul nașterilor, iar numărul era de 9.282 în 2015, potrivit organizației Salvați Copiii, care cita Eurostat.
  • România este pe locul al treilea din Europa la abandonul școlar. Un procent de 18,9 dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani renunță la școală. Ne depășesc Spania (20,3%) și Malta (20,1%).
  • Avem, însă, cea mai mare rată de analfabeți funcțional. Adică de copii care nu înțeleg ce citesc. Rata este aproape de 40%, adică 4 copii din 10 ies de pe porțile școlii fără să priceapă ce citesc.

Bătaia e ruptă din Rai

  • 24% dintre românce au fost supuse la violență fizică sau sexuală de către iubiții sau soții lor. Deși ne încadrăm în media europeană, fenomenul este mult mai răspândit, iar în Occident, raportarea este mult mai frecventă din cauza diferențelor de mentalitate, așa cum recunoaște chiar Ministerul Muncii într-o strategie. În total, 77% dintre femeile din România cred că violența este foarte răspândită în România, iar 28% chiar cunosc victime.
  • 55% dintre români răspundeau în 2016, în cadrul unui Eurobarometru, că violul poate fi justificat în anumite condiții. În acest top al rușinii suntem pe primul loc din Europa. Aproximativ 25% cred că un astfel de act este justificat dacă victima a purtat haine „provocatoare sau sexy” și 26% dacă persoana în cauza a mers de bunăvoie acasă la cineva.

Monumentele nepăsării

Știu, o să spuneți că una e catedrala din inima capitalei Franței, care e monument istoric și simbol, iar eu vin cu statistici dure despre România.

Dar să vă zic și cum are grijă România de monumentele ei.

  • Cazinoul din Constanța este o ruină. Ne doare de Notre-Dame, dar noi nu suntem în stare să reparăm un simbol al litoralului românesc. Culmea e că unii au vrut, dar statul s-a încurcat între birocrație și hoție.

Nu a ajutat nici că fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, este căutat prin Madagascar pentru terenuri atribuite când era edil și că Nicușor Constantinescu, fost președinte de Consiliu Județean, adună cu repeziciune dosare penale și condamnări.

Apropo de ruine, starea unor hoteluri de pe litoral, precum faimosul complex Amfiteatru-Belvedere-Panoramic din Neptun, gloria turismului din perioada comunistă, este vai de mama lui.

  • Stațiunea Băile Herculane este praf. Faimoasele băi imperiale construite de austrieci sau celebra gară din localitate sunt niște căzături.
  • Casa din Hobița în care s-a născut și a copilărit Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori din lume, s-a prăbușit. Libertatea chiar a scris acum câteva luni despre ea.
  • Culele oltenești se degradează. Rămase celebre din basmele în care Soarele și Luna erau ”închise” în cule, aceste vechi fortificații sunt în pericol să dispară. Au mai rămas 27, iar jumătate sunt în stare avansată de degradare.
  • Nici Sarmizegetusa Regia nu a scăpat de scandal. La începutul anului trecut, două ONG-uri arătau în imagini cum, în urma unor defrișări, o parte din copaci au căzut pe zidurile cetății. Romsilva răspundea atunci că au fost îndepărtați arbori care amenințau situl, iar lucrările au fost cerute de Consiliul Județean Timișoara.
  • O țară întreagă nu a fost în stare în 2016 să adune 11 milioane de euro ca să răscumpere sculptura ”Cumințenia Pământului” a lui Brâncuși. Nici Guvernul n-a tăiat de la panseluțe și alte trăznăi și a depășit și deficitul de 3% din PIB în acel an…
  • În Centrul Vechi din București, dacă te plimbi un pic, riști să îți cadă istoria în cap. La propriu.

Orbiți de tot și toate

Numai că nu le ”vedem”. Am fost atât de obișnuiți cu mutilările acestea, cu lipsa de respect față de natură sau patrimoniu, încât ce se întâmplă la noi aproape că nu ne mai atinge.

Ne impresionează drama franceză, dar trecem nepăsători pe lângă miile de drame românești, atât umane, cât și culturale.

Sunt sigur că francezii pot să își reconstruiască simbolul și fără donațiile din România. E bine să fii implicat, dar n-ar strica mai multă implicare față de problemele cu care ne confruntăm direct.

Pentru că aici chiar putem face o diferență care chiar să se vadă.

În rest, să ne jeluim pe Facebook, să punem ”Je suis Charlie” și steagul Franței la poză nu-i ajută nici pe francezi, nici pe românii care chiar au nevoie.

Și să ne doară doar de alții într-o țară în care mor copii în fecale este ipocrizie sau ignoranță.

Când rușii au făcut Aleppo una cu pământul n-am văzut atâta îndurerare…


Citește și:

Avem tehnologie 3D, dar nu mai avem copaci seculari! Defrișările au dus la dispariția arborilor pentru reconstrucția Notre-Dame

VIDEO | Legătura miraculoasă dintre București și Notre-Dame! În Catedrala Sfântul Iosif din Capitală se află o bucată din coroana de spini a lui Iisus, salvată din flăcările care au mistuit Notre-Dame

Corespondență din Paris de la Oana Moisil: Toată lumea pentru „Doamna noastră”

Citește mai multe despre Notre Dame și Romania pe Libertatea.

Comentarii