Un card de acces de 300 de lei pe an, ca să tremuri iarna și să transpiri vara la Biblioteca Națională
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-o vreme în care breasla editorilor și librarilor își exprimă nemulțumirea față de majorarea TVA-ului la cărți, de la 5% la 11%, am constatat o altă creștere de prețuri în zona culturală: Biblioteca Națională a României (BNR) a afișat, pe 7 iulie, noile tarife pentru serviciile oferite „utilizatorilor”. Această scumpire nu are legătură cu decizia guvernului, dar cade într-un moment prost: românii sunt deja descurajați să se apropie de cărți.
Accesul în bibliotecă se face pe baza unui card. Conform noilor tarife, emiterea unui card valabil timp de un an costă 300 de lei. Până la această scumpire – care n-a devenit nici breaking news pentru televiziuni, nici subiect de dezbatere în spațiul cultural – un card costa 30 de lei. Așadar, o creștere explozivă, de zece ori. Revalidarea anuală a cardului costă 250 de lei. Dacă un utilizator își pierde cardul, el trebuie să plătească 500 de lei pentru emiterea unuia nou, valabil un an. O „căciulă” de bani. Dacă, Doamne ferește!, biblioteca îi reține cardul temporar, dar cetățeanul dorește totuși accesul, trebuie să achite 400 de lei. (Regulamentul de acces se află aici.)
Să presupunem că utilizatorul nu are nevoie de acces timp de un an, ci doar șase luni – atunci cardul costă 180 de lei. Revalidarea după expirarea celor șase luni este 170 de lei. Există și opțiunea unui card valabil o lună, pentru 40 de lei. A fost eliminată însă posibilitatea accesului de o zi, care costa 5 lei în „vremurile bune”. Pentru elevi și studenți, tarifele sunt la jumătate față de cele menționate mai sus.
Toate aceste tarife transformă Biblioteca Națională într-o „reședință de lux”. Probabil că managementul instituției își cunoaște foarte bine publicul și a ajuns la concluzia că aceste scumpiri vor fi suportate fără probleme. Poate că e vorba de un public cu venituri peste medie, care, din dragoste de carte și cultură, nu se uită la bani.
Trebuie spus că aceste majorări nu au fost stabilite de actualul director interimar al BNR, Bogdan Gheorghiu – un sinecurist al Partidului Național Liberal și fost ministru (lamentabil) al Culturii –, ci au fost aprobate printr-un ordin de ministru semnat de Demeter András István, în primele zile ale mandatului său la Ministerul Culturii. Ordinul se afla deja pe masa ministrului, fiind pregătit încă din mandatul Nataliei Intotero. Însă aceasta devenise ministru interimar odată cu demisia premierului Marcel Ciolacu, iar un interimar nu poate semna un astfel de ordin.
Ce oferă Biblioteca Națională pentru un card anual de 300 de lei? Exact aceleași condiții ca pentru 30 de lei: vara, o căldură înăbușitoare; iarna, o temperatură care-i obligă pe utilizatori să stea în paltoane și geci; mobilier vechi, fotolii incomode și mult praf în spațiile de lectură.
Ar fi de văzut dacă Bogdan Gheorghiu ar rezista să lucreze o oră la un birou obișnuit, în spațiile de lectură. Ar fi un experiment util pentru acest „manager”, care ar putea testa pe propriul fund (in)confortul unui fotoliu. Despre fostul director interimar Adrian Cioroianu, un alt sinecurist celebru al PNL, suntem siguri că n-ar fi rezistat nici jumătate de oră. El este obișnuit cu scaunele din studiourile Digi24. Ar fi interesant de calculat, în mandatul său „troglodit” la BNR, cât timp a prestat la Digi24 și cât a muncit efectiv pentru instituția cu care partidul l-a „recompensat”.
În martie 2025, luna în care Cioroianu a fost înlocuit, în contextul procesului intentat de jurnalista Emilia Șercan, salariul său de bază era de 16.197 lei, la care se adăuga un spor de „condiții vătămătoare” de 1.316 lei, conform datelor de pe site-ul bibliotecii. Cel mai mare spor încasat din instituție. Te umflă râsul! În total, venitul brut a fost de 17.513 lei. O sinecură de lux.
Apropo de praf și curățenie! Există doar patru îngrijitoare care se ocupă de o suprafață uriașă, întinsă pe șase etaje. Angajații își fac singuri curat în birouri și în toalete. Mai mult, decizia guvernului Bolojan de a elimina sporurile pentru condiții vătămătoare îi lovește direct pe bibliotecari, expuși permanent prafului din depozitele de carte. Sigur că Ilie Bolojan nu cunoaște munca unui bibliotecar și riscurile asociate: praful este un pericol real pentru sănătate. La 30 iunie a.c., sporurile totale acordate angajaților BNR însumau 848.297 lei, reprezentând 5,7% din totalul cheltuielilor (14,7 milioane lei). Merită tăiate cu toporul? Praful de pe toba lui Bolojan!
Scumpirea tarifelor de acces la Biblioteca Națională poate părea o frivolitate administrativă în furtuna socială declanșată de pachetele de măsuri ale guvernului Bolojan. Totuși, prin aceste noi tarife, va reuși biblioteca să-și mențină numărul de „utilizatori” sau îi va descuraja? Răspunsul este previzibil...
Cultura și educația devin mofturi când bugetul țării stă să se prăbușească, nu-i așa? Prima bibliotecă a României suferă pentru că „nu sunt bani” – o explicație comodă, care alimentează un nesfârșit șir de lamentări.
Dar această majorare a tarifelor arată, de fapt, lipsa de viziune a celor care administrează cultura în România. Dacă anticipezi o scumpire a cărților prin majorarea TVA, atunci creează condiții favorabile de acces în biblioteci. Altfel spus, dacă românii vor evita librăriile, atunci adu-i măcar în biblioteci. Sprijină-i în dragostea lor de carte! Statul, însă, pare să-i alunge pe români din preajma cărților. Cu ajutorul sinecuriștilor.
Foto: Facebook / Emilie Sercan
