Televiziunea moare, dar nu prea curând. Câți români s-au uitat la televizor anul trecut
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În ultimii ani, consumul de televiziune liniară a scăzut în România (vizionarea pe telecomandă). Este un motiv pentru ca „gurile rele” să afirme fără echivoc: moare televiziunea, trăiască internetul! Cum arată însă cifrele?
Cuprins:
Într-adevăr, datele din sondajele de audiență TV arată o erodare a audiențelor, dar nici pe departe nu constituie o tendință fatală pentru viitorul televiziunii liniare (telecomandă). În ultimii 10 ani, populația României a îmbătrânit, așa încât și audiența TV a înaintat în vârstă. Migrația românilor a contribuit la scăderea audiențelor. Explozia internetului și a rețelelor de socializare a mușcat din consumul TV. Nu în ultimul rând, calitatea scăzută a programelor și presiunea investitorilor în publicitate, care a condus la mărirea pauzelor de publicitate spre o plictiseală generalizată, au determinat îndepărtarea românilor de telecomandă.
Chiar și așa, televiziunea nu dă semne că se va prăbuși sau va muri prea curând, dimpotrivă, rămâne principala sursă (ieftină) de divertisment și informații pentru români.
Sondajele de audiență arată că, în primele șapte luni ale acestui an, 17,43 de milioane de români (indivizi diferiți) au urmărit un program TV, la nivel național, cel puțin un minut, conform măsurătorilor companiei Kantar Media. Exprimat în procente din totalul populației, Reach-ul este de 99,1%, adică 99,1% din universul măsurătorii (populația țării) a urmărit cel puțin un minut un program TV.
Acest număr reprezintă indicatorul de audiență REACH și reprezintă numărul de indivizi diferiți care s-au uitat la un program TV cel puțin un minut, într-un interval de timp, în cazul nostru, perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2022.
Reach-ul de 17,43 de milioane de indivizi (ianuarie - iulie 2022) este mai mic cu 0,72% față de aceeași perioadă a anului 2021. Comparativ cu alți ani, Reach-ul din 2022 a înregistrat următoarele scăderi:
- 0,34% față de ianuarie - iulie 2020;
- 1,1% față de ianuarie - iulie 2019;
- 2,3% față de ianuarie - iulie 2018;
- 2,5% față de ianuarie - iulie 2017.
Așadar, avem o erodare minoră în ultimii cinci ani, în ciuda evenimentelor sociale și politice care au marcat această perioadă.
Totuși, comparativ cu audiența din ianuarie - iulie 2012, adică în urmă cu 10 ani, audiența din prezent este mai mică cu 8,6%. În acea perioadă, Reach-ul a fost de 19,06 milioane de telespectatori. Asta înseamnă că piața TV a pierdut 1,63 de milioane de persoane în ultimul deceniu. O pierdere care poate fi pusă pe seama migrației masive a românilor în străinătate.
Relevant este și indicatorul care arată numărul de minute petrecute în medie, într-o zi, de o persoană în fața televizorului. În intervalul 1 ianuarie - 31 iulie 2022, durata medie petrecută de un român în fața televizorului (pe telecomandă) a fost de 275 de minute pe zi, adică 4 ore și 30 de minute. Aceasta a fost mai mică cu 23 de minute față de media timpului de vizionare din anul 2021 (298 de minute). În anul pandemic 2020, durata medie zilnică a fost de 305 minute.
Cu 37 de minute mai puțin pe zi
În urmă cu 10 ani, numărul mediu de minute petrecute în fața micilor ecrane a fost de 312. Astfel, în decurs de 10 ani, durata medie de vizionare într-o zi s-a redus cu 37 de minute. Concluzia: românii se uită mai puțin la televizor decât în urmă cu 10 ani. Totuși, consumul rămâne ridicat: 4,5 ore/zi.
Aceleași măsurători ale Kantar Media arată că vârsta medie a telespectatorilor (Age Average) a crescut de la 43 de ani, în ianuarie - iulie 2012, la 48 de ani în același interval din 2022. În decurs de 10 ani, telespectatorul român a îmbătrânit cu 5 ani.
Revenind la consumul de televiziune din primele șapte luni ale anului 2022, sondajele arată că din cele 275 de minute alocate zilnic televiziunii, în intervalul ianuarie - iulie 2022, 52 de minute au revenit urmăririi programelor PRO TV. Media de vârstă a telespectatorilor PRO TV a fost de 50 de ani. Se poate spune că așa-numita Generație PRO, formată după lansarea televiziunii la mijlocul anilor ’90, a îmbătrânit.
Alte televiziuni au avut următoarea configurație:
- Antena 1 - 32 de minute, cu o medie de vârstă de 51 de ani.
- Kanal D - 28 de minute, cu o medie de vârstă de 53 de ani
- România TV - 20 de minute, cu o medie de vârstă de 59 de ani
- Antena 3 - 16 minute, cu o medie de vârstă de 58 de ani
- Digi24 - 6 minute, cu o medie de vârstă de 56 de ani
- TVR 1 - 5 minute, cu o medie de vârstă de 57 de ani
- B1 TV - 3 minute, cu o medie de vârstă de 60 de ani
- Realitatea Plus - 5 minute, cu o medie de vârstă de 60 de ani.
În urmă cu 10 ani, durata medie de vizionare la PRO TV a fost de 47 de minute pe zi, așadar liderul pieței TV a câștigat în prezent 5 minute de vizionare, dar publicul său avea atunci o medie de vârstă de 48 de ani, cu doi ani mai tânăr decât cel de-acum.
Cei trei indicatori analizați, Reach, durata zilnică de vizionare și vârsta medie, arată că audiența TV a urmat firesc, în ultimii ani, procesul de îmbătrânire și împuținare a populației României.
User Șters 25.08.2022, 11:16
Aveți dreptate, cei mai deștepți dintre pământeni, (și din curtea școlii), privesc la tv.
1111 25.08.2022, 16:26
Tinand cont de cum se masoara audientele TV, pe acelasi sistem de peoplemetre ca acum 50 de ani, acestea sunt irelevante. Socant este ca advertiserii le iau in serios. Treaba e ca n-au incotro. Alt sistem nu se doreste a fi implementat.
1111 25.08.2022, 16:26
Tinand cont de cum se masoara audientele TV, pe acelasi sistem de peoplemetre ca acum 50 de ani, acestea sunt irelevante. Socant este ca advertiserii le iau in serios. Treaba e ca n-au incotro. Alt sistem nu se doreste a fi implementat.