11 aprilie, Ziua Educației Financiare. Cele mai importante 10 sfaturi de inteligență financiară
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Românii ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în privința gradului de educație financiară. Cei mai mulți nu își organizează veniturile și cheltuielile, cumpără impulsiv, nu citesc contractele în întregime și nu cer sfatul unui expert. Între nivelul educaţiei financiare și gradul de bunăstare financiară există o legătură intrinsecă.
Cuprins:
- Românii, pe ultimul loc în Europa
- Criza învățării
- Nu citim ce semnăm
- Legătura dintre educație și bunăstare
- De ce educație financiară?
- De la teorie la practică
- Câteva sfaturi practice de la Școala de Bani
- 1. Regula 50/30/20
- 2. Regula „Întâi eu”
- 3. Regula celor 24 de ore
- 4. Regula celor 3 salarii
- 5. Regula Factorul Latte
- 6. Regula deciziei informate
- 7. Smart shopping (sau lista de cumpărături)
- 8. Păzea, îndatorare!
- 9. Antrenează-te înainte să iei un credit!
- 10. Optimizarea cheltuielilor
Educația este singurul mod prin care putem avea venituri mai mari, deoarece în funcție de specializare obținem un loc de muncă mai bun, mai căutat și mai bine plătit. Cu cât știm lucruri mai complicate, cu atât oportunitățile sunt mai multe.
Complementar, educația financiară ne învață să nu luăm decizii greșite, care ne pot ruina viețile. Ne arată cum să ne facem socotelile, cum să profităm de șanse și cum să le recunoaștem pe cele care sună prea bine ca să fie adevărate.
Românii, pe ultimul loc în Europa
Dar, cu toate eforturile făcute, toate studiile internaționale arată că românii se află încă pe ultimul loc la educație financiară în Uniunea Europeană.
De exemplu, ultimul studiu realizat de Banca Mondială la nivelul Uniunii Europene şi prezentat în cadrul celei de a doua ediţii a European Money Week din 2018 a plasat România pe ultimul loc din 27 de țări evaluate.
Un alt studiu, realizat de OECD în anul 2020, poziţionează România ca având un scor redus la capitolul alfabetizare financiară. Studiul acordă scoruri între 1 și 21, iar media alfabetizării financiare a fost de 12,7. Însă România se află între țările cu cele mai proaste rezultate, cu un scor de 11,2, alături de Columbia (11,2) și Italia (11,1).
Criza învățării
În 2021, un studiu Unlock Market Research, comandat de BCR în septembrie, arată că pentru 1 din 5 români, situația financiară este cel mai important aspect al vieții lor. Însă doar 1 din 4 se declară mulțumiți de aceasta.
Jumătate dintre români (52%) preferă să ceară sfaturi de la familie și prieteni, în timp ce doar un sfert (24%) apelează la un expert.
Lipsa unui sfat specializat îi expune la vulnerabilități și asta se simte în viața de zi cu zi:
- 71% au cumpărat lucruri de care nu aveau nevoie doar pentru că erau ieftine
- 65% au cumpărat impulsiv fără o planificare financiară atentă
- doar 38% dintre români își urmăresc cheltuielile și le prioritizează corect.
Mai mult, 58% recunosc că nu au avut acces la informații financiare sau interes pentru a-și îmbunătăți nivelul de educație financiară.
Sănătatea (75%) și nevoile de bază, precum mâncarea și utilitățile (73%), sunt categoriile pentru care românii își prioritizează cheltuielile și depun toate eforturile pentru a se asigura că sunt acoperite.
Educația (30%) și petrecerea timpului liber (27%) reprezintă priorități secundare, în timp ce alte domenii, precum hobby-urile (16%), întâlnirile sociale (18%) și divertismentul (7%), sunt considerate mai puțin prioritare în ceea ce privește cheltuielile.
Nu citim ce semnăm
De asemenea, mai mult de jumătate din populaţia bancarizată nu a efectuat nicio comparaţie între oferte înainte de a achiziţiona un produs financiar-bancar, conform studiului „Nivelul de educaţie financiară al românilor”, comandat de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi realizat de GFK România.
Acesta mai arată că doar 41% dintre respondenţi au declarat că au citit contractul în întregime.
Legătura dintre educație și bunăstare
O viață mai bună se poate atinge, în primul rând, prin educație. Și mai ales financiară.
Un studiu din 2021 al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie arată că România se evidenţiază ca fiind statul european aflat la coada plutonului UE în materie de educaţie financiară (22%), incluziune financiară (67%), intermediere financiară (26,8%) și, cu mici excepţii, ca nivel al bunăstării economice (69% din media UE).
Astfel, între gradul de bunăstare financiară şi nivelul educaţiei financiare există o legătură intrinsecă.
Nu putem să le oferim șansa unei vieți mai bune celor dragi de lângă noi, dacă nu punem bazele educației financiare.
De ce educație financiară?
Fiecare dintre noi trebuie să fie conștient de importanța educației financiare.
În prezent, educația financiară nu se predă în școli decât opțional. În 2021 s-a aprobat, în sfârșit, legea care impune predarea educației financiare în școli, începând cu anul școlar 2022-2023.
La finalul lunii martie, Parlamentul a votat o lege prin care data de 11 aprilie va fi Ziua Educației Financiare, aceasta fiind acum la președintele Klaus Iohannis la promulgare.
De la teorie la practică
Este timpul ca educația financiară să treacă din zona teoretică în cea practică. Adică, din cărți direct la aplicare în viața fiecăruia, mai ales că acum contextul este dificil, cu pandemie, război, criză energetică și scumpiri.
Românii trebuie să știe concret cum să-și organizeze viața financiară, cum să-și planifice viitorul, când trebuie să acceseze un credit și, mai ales, când NU trebuie să ia un împrumut sau orice alt produs financiar-bancar ori la ce resurse pot să apeleze.
Informația este cea mai bună armă pe care o avem. Și se află peste tot în jurul nostru. Tot ce trebuie este să ne dorim cu adevărat să o folosim.
Câteva sfaturi practice de la Școala de Bani
În ultimii cinci ani, aproximativ 500.000 de oameni, de la copii până la adulți, au trecut prin cursurile de educație financiară de la Școala de Bani, cel mai mare program de educație financiară, susținut de BCR.
Profesorii de la Școala de Bani au dezvoltat un decalog al inteligenței financiare, care sună logic pentru viața fiecăruia dintre noi, în cazul în care ne dorim o relație mai bună cu banii. Iată cele 10 reguli:
1. Regula 50/30/20
Pentru organizarea bugetului personal, Școala de Bani propune o regulă simplă. Aceasta presupune ca 50% din banii pe care îi câștigăm să meargă către datoriile curente – întreținere, facturi, impozite, rate și altele, 30% către dorințe – adică ieșirile noastre cu prietenii, vacanțe, poate un aparat electrocasnic, un telefon nou, iar 20% către economisire. Și ar trebui să începem, mai întâi, cu cei 20%, chiar din primul moment în care ne intră banii.
Multă lume spune că regula 50/30/20 se aplică diferențiat, în funcție de câștigul lunar și așa este. Important este să începem să ne formăm un obicei de economisire. Poate nu vom reuși în fiecare lună să punem 20% deoparte, să cheltuim doar 50% pe rate, întreținere, facturi, impozite sau să ducem 30% către pasiuni și dorințe. Procentele pot varia. În același timp, unii vor dori să integreze pe unul dintre aceste paliere donații și acte caritabile, alții vor dori să facă investiții în educație.
Privită în ansamblu, propunerea nu ține de altceva decât de introducerea unei structuri în organizarea banilor din viața noastră, în paralel cu setarea unor obiective realiste. Fiecare poate să adopte propriile reguli pe această structură.
2. Regula „Întâi eu”
Înseamnă că trebuie să te plătești pe tine mai întâi. Adică, atunci când îți intră salariul, să pui mai întâi deoparte acei 20%, înainte să plătești întreținerea sau să îți iei pantofii aceia noi mult doriți.
Pentru că banii aceia puși deoparte nu înseamnă altceva decât o investiție în tine, cel din viitor. E un principiu clasic, asemenea pildei măștii de oxigen din avion. Dacă nu ai grijă de tine mai întâi, nu poți avea grijă nici de cei din jur.
3. Regula celor 24 de ore
Această regulă e despre o cumpănire mai bună a deciziilor pe care le luăm în viață, mai ales atunci când facem cumpărături. Mai mici sau mai mari. E ca atunci când te cerți cu cineva. Prieten, soț sau coleg. Cel mai înțelept este să te oprești din ceartă, să-i propui celui din fața ta o perioadă de gândire, iar a doua zi poate că lucrurile se vor vedea altfel.
Iar aici nu e vorba de costul produsului, ci de utilitatea lui. Poți să cumperi ceva care îți aduce pe termen scurt o bucurie, dar 10 minute mai târziu nu mai știi exact de ce l-ai cumpărat. De aceea, e important să-ți iei un timp de gândire, mai ales înainte să cumperi lucruri importante. Amâni decizia 24 de ore, ca să vezi dacă ai nevoie, cu adevărat, de lucrul respectiv. E și timpul pe care ți-l poți lua ca să te documentezi asupra specificațiilor sau prețului. Cine știe, poate îl vei găsi în altă parte la un preț mai bun.
4. Regula celor 3 salarii
E bine întotdeauna să fii pregătit, să ai o plasă de siguranță, indiferent de ce îți rezervă viața și de ce alegi tu la un moment dat pentru tine. Iar această plasă ar trebui să fie constituită, în mod ideal, din 3 până la 6 salarii puse deoparte. La care să ai acces imediat. Nu se știe niciodată ce ți se poate întâmpla: ai o nuntă, un botez, o îmbolnăvire – Doamne ferește, rămâi fără job. Trebuie să te asiguri că, indiferent de motiv, ai niște bani pe care te poți baza.
5. Regula Factorul Latte
Factorul Latte este un sfat prin care profesorii de la Școala de Bani îi invită pe oameni să afle care este, de fapt, costul mare al cheltuielilor mici, economisind zilnic echivalentul unei cafele. Poate să fie vorba despre o cafea sau despre orice altă cheltuială mică, repetitivă la nivelul fiecărei zile: un pachet de țigări, un fresh de portocale luat de la un automat, o cursă de taxi, o trotinetă electrică, un suc zilnic după care suntem topiți...
E un exercițiu bun să faci un calcul simplu: dacă economisesc în fiecare zi banii de o cafea, să zicem 10 lei, în 4 ani de zile am economisit aproximativ 14.600 de lei. Poate o să pară puțin pentru 4 ani, dar dacă ar fi să calculăm mai departe, în 10 ani sunt peste 36.500 de lei, iar în 20 de ani se strâng 73.000 de lei.
Mulți bani dintr-o cafea, nu?
6. Regula deciziei informate
În România, suntem obișnuiți adesea să auzim întrebarea „Cine v-a lucrat aici?”, o întrebare peiorativă, care, pe de-o parte, denigrează munca acelora care au fost implicați înainte și, pe de altă parte, are rolul de a ne pregăti pentru niște cheltuieli în plus.
Decizia informată se referă strict la culegerea informațiilor, prin consultarea adevăraților specialiști, fiecare pe domeniul său de expertiză. Este o nouă regulă pe care trebuie să o aplicăm în toate domeniile din viața noastră: de la finanțe, la medicină, la construcții, până la educație financiară.
În privința educației financiare, datele arată foarte prost, din păcate. Conform studiului BCR evocat mai devreme, 52% dintre români preferă să ceară sfaturi de la familie și prieteni, în timp ce doar 12% apelează la un expert bancar sau un specialist în finanțe. Aici e și o chestiune de încredere. Încredere pe care fiecare dintre experți, în primul rând, mai ales cei financiari, trebuie să lupte ca s-o câștige.
7. Smart shopping (sau lista de cumpărături)
Lista de cumpărături e un nou exercițiu pe care fiecare dintre noi îl poate face atunci când face cumpărăturile săptămânale. E atât de simplu! Înainte de a merge la supermarket, trebuie să încercăm să punem pe o listă toate produsele de care avem nevoie, astfel încât să reducem din tentația de a achiziționa lucruri de care nu avem nevoie, care sunt frumos ambalate, care ne atrag atenția sau care ne hrănesc o dorință de moment.
Lista de cumpărături ne ajută să fim mai organizați. De multe ori ajungem la cumpărături seara, după serviciu, fiind și puțin înfometați. Și nu prea mai acționăm rațional. Cumpărăm de foame, fără să ne mai gândim la ce avem acasă în frigider. Punem în coș lucruri de care ne e poftă, produse noi pe care, uneori, nu ajungem să le gustăm niciodată. Da, așa ajungem să facem risipă alimentară și, da, inclusiv risipă de bani.
8. Păzea, îndatorare!
Gradul optim de îndatorare este între 30% și 50% din venituri, indiferent de sursa împrumuturilor, fie că alegem să ne împrumutăm de la bancă, prieteni sau din alte surse.
Dacă 40% e gradul maxim practicat de instituțiile bancare la calcularea unui credit, 50% chiar ar trebui să fie chiar plafonul maxim raportat la toate sursele de împrumut. Și e bine să nu forțăm în niciun context apropierea de nivelul maximal, căci nu știm niciodată ce ne pregătește viața. Fie că vorbim de întâmplări fericite sau mai puțin fericite: un copil sau poate chiar doi, nevoia unei mașini noi, reparația unei case, un accident, o îmbolnăvire sau un șomaj.
În tot calculul ascensiunii pe scara nivelului de îndatorare trebuie să ținem cont de ce obiective ne-am setat pe termen scurt, mediu sau lung, de stabilitatea locurilor de muncă sau a veniturilor din familie, precum și de toate potențialele evenimente care pot surveni. Și aici, să nu uităm, trebuie să luăm serios în calcul și încheierea unei asigurări de viață.
9. Antrenează-te înainte să iei un credit!
Contractarea unui credit, mai ales a unuia ipotecar, este ca o cursă de maraton. E o probă importantă în sportul financiar pe care fiecare dintre noi îl practicăm în viață. Antrenamentul necesar pentru o astfel de probă, deloc ușoară, ar trebui să se întindă pe câteva luni, dacă nu chiar ani. Câți dintre noi știm dacă suntem pregătiți cu adevărat pentru un astfel de pas?
Da, e normal ca o bancă să-și dorească vânzarea rapidă a unui credit ipotecar, așa cum e firească și dorința clienților de a obține repede un astfel de împrumut. Dar nu cu orice preț. Oamenii ar trebui să pună în cumpănă toate informațiile - să folosească simulatoarele de credit ale băncii, să intre în contact cu un consilier bancar, să afle care este rata creditului și să vadă dacă o pot acomoda decent în bugetul familiei.
Or, acest exercițiu nu se poate face sâmbătă seară, în ajunul cursei. În mod normal, îți trebuie câteva luni de antrenament, în care să vezi dacă poți pune deoparte acea sumă și cum arată viața ta fără acești bani dispăruți din peisaj. Dacă totul e ok, putem să ne aliniem la start și mai mult ca sigur nu vom avea vreo febră financiară mai târziu.
10. Optimizarea cheltuielilor
Sunt lucruri mici pe care le putem face, de care putem ține cont pentru a ne optimiza cheltuielile. Spre exemplu, atunci când îți dorești să achiziționezi un aparat foto sau un telefon nou, caută ofertele, compară prețurile, așteaptă o reducere sau negociază costul. Fiecare preț mai bun obținut este o cheltuială pe care ai reușit să o optimizezi și chiar dacă uneori pare că nu ai câștigat foarte mult, fiecare economie pe care o faci contează. Iar banii aceia se pot duce către alte lucruri pe care ți le dorești. Același lucru este valabil pentru plata taxelor, pentru plata utilităților, pentru toate serviciile de care beneficiem și unde putem alege să mergem pe o variantă optimă de cost.
