Incendiile în clădiri, soluții pentru prevenirea lor și evitarea pierderilor de vieți
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În fiecare zi, în Europa, autoritățile înregistrează 5000 de incendii, 11 morți și 190 de spitalizări cauzate de acestea. Mai mult, 4000 de oameni își pierd anual viața în evenimente tragice cauzate de foc, România înregistrând și ea, în ultimii ani, un record negativ în ceea ce privește incendiile.
Anul trecut, au avut loc 11 astfel de evenimente în spitalele din țară care s-au soldat cu victime imobilizate la pat, care n-au avut nicio șansă să se salveze! Cauzele sunt multiple, dar discuțiile se opresc la infrastructura învechită. Mai mult, 20% din incendiile înregistrate în ultima perioadă au avut loc în locuințele personale, iar numărul lor continuă să crească. Cifrele nu sunt deloc de neglijat în condițiile în care tot mai mulți români muncesc de acasă sau au copii care învață online, din cauza pandemiei.
De-a lungul timpului, incendiile au avut consecințe devastatoare, dintre victimele acestora făcând parte și nume celebre de actori, dintre care amintim: Claude Burroughs, Bobby Young, Gloria Dickson, Linda Darnell, Thelma McQueen, Teresa Graves, Dennis Patrick, Royce Applegate, Reg Evans, Jack Cassidy și mulți alții. Cu toții și-au pierdut viața în incendii declanșate fie în propriul apartament, locuință, la teatru sau în camera de hotel. Așa cum spuneam, cauzele incendiilor sunt multiple: de la neglijența de a arunca o țigară aprinsă într-un coș de gunoi, un scurtcircuit la frigiderul din bucătărie, până la supradimensionarea sistemului de electrificare într-o secție ATI a unui spital. Este greu să le anticipezi, dar cu siguranță este ușor să previi propagarea focului prin măsuri responsabile încă din faza de construcție a unui spital, bloc rezidențial sau a unei scoli și grădinițe. Pentru că soluții există și sunt destul de simple.
Experții au făcut teste la scară naturală pentru a vedea cum se propagă focul. Și s-a demonstrat foarte clar că, în cazul unei termoizolații cu materiale combustibile, focul se propagă pe fațade cu o rapiditate ieșită din comun, punând în pericol viața oamenilor dintr-un imobil.
”Germania este o țară destul de asemănătoare cu România, în ceea ce privește termoizolația clădirilor cu materiale combustibile. Au înțeles că există riscuri, au făcut mai multe teste la momentul respectiv și au dezvoltat metodologii și soluții de limitare a propagării focului pe verticală în cazul sistemelor ETICS (n.r. External Thermal Insulation Composite System). Soluțiile care se aplică în România astăzi sunt inspirate din rezultatele acestor cercetări internaționale”, declară Octavian Lalu, expert protecție împotriva focului, cercetător la Building Research Establishment, prestigiosul centru de cercetare din Marea Britanie.
Încă din perioada medievală, protecția împotriva focului a reprezentat un subiect intens dezbătut, autoritățile vremii respective încercând să adopte diverse măsuri de prevenire a declanșării sau extinderii incendiilor. Acest proces de prevenție a luat naștere în Statele Unite ale Americii în 1630, la Boston, când autoritățile au impus interzicerea folosirii lemnelor pentru construirea hornului, precum și a paielor pentru construirea locuințelor. În 1648, guvernatorul Peter Stuyvesant din New Amsterdam (New York City) a fost primul din Lumea Nouă care a numit inspectori de pompieri învestiți cu autoritatea de a impune amenzi în cazul în care este încălcat codul de incendiu.
Societatea a evoluat, însă, pentru mulți dintre noi, siguranța la incendiu nu reprezintă o preocupare zilnică. Totuși, este un subiect căruia ar trebui să îi fie acordată mai multă atenție pentru a lua măsurile necesare care să prevină declanșarea unor tragedii care pot avea efecte de ordin psihologic, emoțional, social și financiar pe termen mediu și lung.
În zilele noastre, ghidurile dedicate construcțiilor în România menționează recomandări cu privire la măsurile care pot reduce riscul propagării incendiului în cazul construcțiilor multietajate, însă acestea nu sunt obligatorii. Pe clădirile cu înălțimea de până la 28 de metri se aplică doar bariere de protecție la foc cu înălțimea de 0,30 m în dreptul planșeelor sau ferestrele și ușile închiderilor se bordează pe toate laturile exterioare cu materiale incombustibile cu lățimea de minimum 0,30 m. Atenție, vorbim de recomandări, nu de norme obligatorii. Normativul de siguranță la foc a construcțiilor, indicativ P118-99, este vechi de mai bine de 22 de ani. Poate este cazul să se impună norme mult mai restrictive pentru a crește siguranța împotriva incendiilor și pentru protecția oamenilor din clădiri. Astăzi recomandările specialiștilor sunt foarte clare: izolația termică a fațadelor cu materiale incombustibile reduce riscul de propagare a focului, salvând viețile și bunurile oamenilor. De aceea, anveloparea integrală cu materiale incombustibile a blocurilor vechi și noi, a locuințelor, a tuturor clădirilor publice este o soluție care ar trebui luată serios în calcul.
Vata bazaltică este un material incombustibil esențial în procesul de construcție a unei clădiri, dat fiind faptul că nu se aprinde, nu arde, nu contribuie la propagarea focului și nu emite semnificativ fum toxic, care pune în pericol viața oamenilor. Potrivit specialiștilor din domeniul construcțiilor, acesta poate să fie utilizat pentru a reduce semnificativ apariția incendiilor și pentru a oferi siguranță la foc. În plus, celelalte proprietăți ale acestui material sunt: durabilitatea, izolația fonică și sustenabilitatea.
Experții de la ROCKWOOL România pot oferi mai multe detalii despre proprietățile materialelor incombustibile și modul în care acestea pot fi montate în mod corect, pentru ca oamenii să se bucure de beneficiile acestora în viitor și de o locuire în siguranță!
