Un ou poate costa câțiva lei și poate fi pregătit în numai câteva minute. Un altul, făcut din cristal, aur și pietre prețioase, a fost vândut cu peste 26 de milioane de euro. Vineri, 9 octombrie 2026, este Ziua Mondială a Oului, o sărbătoare care împlinește 30 de ani. Dincolo de poveștile bijuteriilor Fabergé, oul rămâne unul dintre cele mai consumate alimente, iar specialiștii explică de ce este atât de hrănitor și câte ouă putem mânca fără să ne punem sănătatea în pericol.
Cuprins:
Ziua Mondială a Oului este marcată în fiecare an în a doua vineri din octombrie. Sărbătoarea a fost instituită în 1996, la Viena, pentru a atrage atenția asupra valorii nutritive a ouălor și a importanței lor în alimentația oamenilor din întreaga lume. În 2026, aniversarea celor 30 de ani are drept temă rolul proteinelor din ouă în susținerea organismului, potrivit organizației internaționale World Egg Organisation.
Ouăle sunt apreciate pentru că pot fi preparate în numeroase feluri, sunt sățioase și furnizează substanțe nutritive importante. De la oul fiert și omleta de dimineață până la preparatele tradiționale de sărbători, puține alimente sunt atât de prezente în bucătărie. Dar oul are și o altă poveste, mult mai spectaculoasă, care începe în Rusia imperială și continuă astăzi în marile case de licitații.
Una dintre cele mai frecvente întrebări legate de acest aliment este câte ouă putem consuma zilnic, mai ales că gălbenușul conține colesterol. Pentru majoritatea adulților sănătoși, consumul unui ou pe zi poate face parte dintr-o alimentație echilibrată. Și American Heart Association arată că persoanele sănătoase pot include, în general, un ou întreg pe zi într-o dietă favorabilă sănătății inimii. În cazul vârstnicilor sănătoși, fără probleme de colesterol, recomandările permit în anumite condiții și două ouă pe zi.
Asta nu înseamnă că toată lumea ar trebui să mănânce zilnic două ouă sau că există o cantitate ideală pentru fiecare persoană. Cei care au colesterolul LDL crescut, diabet, afecțiuni cardiovasculare sau alte probleme metabolice trebuie să își adapteze alimentația împreună cu medicul. Cercetările au arătat că efectul colesterolului din alimente asupra colesterolului din sânge este mai complex decât se credea în trecut.
Grăsimile saturate din alimentație joacă, la rândul lor, un rol important. De aceea, un ou fiert, mâncat alături de legume, nu este echivalent din punct de vedere nutrițional cu o masă bogată în bacon, cârnați și unt. Un studiu clinic publicat în 2025 în The American Journal of Clinical Nutrition a constatat că, în condițiile unei diete sărace în grăsimi saturate, consumul a două ouă pe zi nu a dus la creșterea colesterolului LDL în grupul studiat. Rezultatul nu trebuie însă interpretat drept o recomandare generală de a consuma două ouă zilnic.
Un ou mare furnizează aproximativ 70–80 de calorii și 6–7 grame de proteine. Unul dintre principalele sale avantaje este calitatea proteinelor, deoarece conține toți cei nouă aminoacizi esențiali de care organismul are nevoie și pe care trebuie să îi obțină din alimentație. Proteinele contribuie la menținerea masei musculare, la refacerea țesuturilor și la funcționarea normală a organismului.
Ouăle conțin și vitaminele A, D și B12, precum și seleniu, iod și colină. Colina este un nutrient important pentru funcționarea sistemului nervos și a creierului. Are un rol deosebit și în timpul sarcinii, când contribuie la dezvoltarea normală a sistemului nervos al fătului. Gălbenușul furnizează luteină și zeaxantină, doi pigmenți care se găsesc și în structurile ochiului și care sunt studiați pentru rolul lor în sănătatea vederii.
Un alt avantaj este senzația de sațietate. Proteinele din ouă pot contribui la menținerea senzației de plin pentru mai mult timp. Acest lucru poate fi util pentru persoanele care încearcă să își controleze greutatea, dar rezultatul depinde de întreaga alimentație, nu doar de consumul de ouă.
Legătura dintre consumul de ouă și sănătatea cardiovasculară a fost analizată în numeroase cercetări. Un studiu publicat în 2018 în revista științifică Heart, din grupul British Medical Journal, a analizat datele a peste 461.000 de adulți din China care nu aveau la începutul cercetării boli cardiovasculare, cancer sau diabet. Cercetătorii au observat că persoanele care consumau ouă aproape zilnic aveau, în medie, un risc mai mic de anumite afecțiuni cardiovasculare comparativ cu cele care consumau ouă foarte rar.
Totuși, studiul a fost unul observațional. El a identificat o asociere, dar nu a demonstrat că ouăle, prin ele însele, previn infarctul sau accidentul vascular cerebral. Specialiștii recomandă să privim alimentația în ansamblu și să evităm concluziile potrivit cărora un singur aliment ar putea preveni sau trata o boală.
Felul în care pregătim ouăle contează. Fierte, poșate sau preparate în tigaie cu puțin ulei, alături de legume, acestea pot face parte dintr-un meniu echilibrat. În schimb, consumul frecvent de ouă împreună cu mezeluri grase, mult unt sau cantități mari de maioneză poate crește aportul de grăsimi saturate și calorii.
Există și o problemă de siguranță alimentară. Ouăle crude sau insuficient preparate termic pot fi contaminate cu Salmonella, o bacterie care poate provoca infecții digestive. Administrația americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) recomandă păstrarea ouălor la rece și prepararea lor până când albușul și gălbenușul sunt ferme. Copiii mici, femeile însărcinate, vârstnicii și persoanele cu imunitate scăzută sunt mai vulnerabile la formele grave de toxiinfecție alimentară. Pentru rețetele în care ouăle rămân crude, cum sunt unele creme, sosuri sau deserturi, este mai sigură folosirea ouălor pasteurizate.
Dincolo de valoarea sa alimentară, oul a fost asociat de-a lungul timpului cu viața, renașterea și sărbătorile religioase. În Rusia imperială, a devenit chiar unul dintre cele mai spectaculoase cadouri pe care un monarh le putea oferi. Totul a început în 1885, când țarul Alexandru al III-lea i-a comandat bijutierului Peter Carl Fabergé un cadou de Paște pentru soția sa, împărăteasa Maria Feodorovna. Primul ou imperial, cunoscut drept „Hen Egg” sau „Oul cu găină”, părea relativ simplu la exterior.
Era realizat din aur acoperit cu email alb, astfel încât să semene cu un ou obișnuit. În interior se afla un gălbenuș din aur galben, care ascundea o mică găină realizată tot din aur. Găina ascundea, la rândul ei, o miniatură a coroanei imperiale, decorată cu diamante, și un mic pandantiv. Țarina a fost atât de încântată de cadou, încât comandarea ouălor Fabergé a devenit o tradiție anuală.
După moartea lui Alexandru al III-lea, fiul său, Nicolae al II-lea, a continuat obiceiul și a comandat câte două ouă: unul pentru mama sa și altul pentru soția sa, Alexandra Feodorovna. Potrivit Casei Fabergé, pentru familia imperială rusă au fost realizate 50 de asemenea ouă, între 1885 și 1916. Dintre acestea, 43 sunt cunoscute ca fiind păstrate până în prezent, iar șapte au dispărut.
Fiecare ou imperial trebuia să fie diferit și să ascundă o surpriză. Unele reprezentau momente fericite din viața familiei Romanov, în timp ce altele erau legate de evenimente istorice sau de membrii familiei. Unul dintre cele mai cunoscute este „Oul Încoronării”, creat în 1897, după încoronarea lui Nicolae al II-lea.
În interiorul bijuteriei se afla o reproducere în miniatură a trăsurii folosite de împărăteasa Alexandra la ceremoniile de încoronare din 1896. Realizarea miniaturii a necesitat o muncă extrem de migăloasă. Ușile trăsurii se puteau deschide, treptele erau mobile, iar sistemul de suspensie fusese reprodus în detaliu. Un alt ou, realizat în 1893, este cunoscut sub numele de „Caucasus Egg”. Acesta conține miniaturi ale reședinței din Caucaz unde marele duce George Alexandrovici, fiul țarului Alexandru al III-lea, era tratat pentru tuberculoză.
În 1909, Fabergé a creat „Standart Yacht Egg”, o bijuterie din cristal care ascundea o machetă a iahtului imperial. Războiul a schimbat însă și felul în care arătau aceste cadouri. În 1916, în timpul Primului Război Mondial, a fost realizat „Steel Military Egg”, un ou din oțel, cu un aspect mult mai auster decât bijuteriile decorate cu diamante și pietre prețioase.
Acesta era susținut de patru proiectile de artilerie reproduse în miniatură, iar în interior avea o pictură reprezentându-i pe țarul Nicolae al II-lea și pe fiul său, Alexei, alături de militari. Tradiția fusese întreruptă și în 1904 și 1905, în timpul războiului ruso-japonez. După Revoluția Rusă din 1917, Casa Fabergé a fost naționalizată, iar bijutierul a părăsit Rusia. Peter Carl Fabergé a murit în Elveția, în 1920.
La mai bine de un secol de la dispariția Imperiului Rus, ouăle Fabergé continuă să atragă colecționari dispuși să plătească sume uriașe. Cel mai spectaculos exemplu recent este „Oul de Iarnă”, realizat în 1913 la comanda țarului Nicolae al II-lea, pentru mama sa, Maria Feodorovna. Pe 2 decembrie 2025, bijuteria a fost vândută la casa de licitații Christie’s din Londra pentru 22.895.000 de lire sterline, echivalentul a 26.008.720 de euro sau aproximativ 30,2 milioane de dolari.
Potrivit Christie’s, acesta a fost un nou record mondial de preț pentru o creație Fabergé vândută la licitație. Oul fusese proiectat de creatoarea Alma Pihl și realizat în atelierul maestrului Albert Holmström. Este confecționat din cristal de stâncă, cu motive care imită gheața și fulgii de zăpadă, folosind platină și diamante. În interior se găsește un mic coș cu flori albe din cuarț și alte materiale prețioase, care simbolizează venirea primăverii după iarnă. În 2007, un alt ou celebru, „Rothschild Egg”, fusese vândut pentru aproximativ 18,5 milioane de dolari. Noul rezultat de la Christie’s a depășit acel record.
Una dintre cele mai surprinzătoare întâmplări din istoria colecțiilor Fabergé a avut loc în Statele Unite. Un comerciant de fier vechi din zona Midwest a cumpărat un ou din aur cu aproximativ 14.000 de dolari, crezând că îl va putea revinde pentru valoarea metalului prețios. După ce nu a reușit să găsească un cumpărător, a căutat informații despre obiect pe internet.
A descoperit că ar putea avea în față una dintre bijuteriile imperiale Fabergé considerate dispărute. În 2014, experții au confirmat că obiectul era cel de-al treilea ou imperial, realizat în 1887 pentru Alexandru al III-lea. În interior avea un ceas Vacheron Constantin. Bijuteria a fost ulterior achiziționată de un colecționar privat. Prețul licitației din 2025 rămâne recordul pentru o vânzare publică, nu neapărat pentru toate tranzacțiile private.
Povestea nu s-a încheiat odată cu dispariția familiei imperiale ruse. În 2015, Casa Fabergé a prezentat „Pearl Egg”, un obiect realizat în colaborare cu familia Al-Fardan, cunoscută pentru colecțiile sale de perle. Bijuteria conține 139 de perle albe și 3.305 diamante. În interior se află o perlă naturală gri, de 12,17 carate, provenită din Golful Arabiei. Oul a fost realizat de 20 de meșteri, iar mecanismul său permite deschiderea în șase secțiuni.
De la primele bijuterii comandate de țari până la piesele colecționarilor moderni, ouăle Fabergé au rămas simboluri ale luxului și ale măiestriei artizanale. Iar contrastul este cu atât mai interesant cu cât totul a pornit de la forma unuia dintre cele mai obișnuite alimente.
De Ziua Mondială a Oului, celebrată în acest an pe 9 octombrie, oul este apreciat pentru două lucruri foarte diferite: valoarea sa nutritivă, accesibilă în bucătăria de zi cu zi, și povestea unor bijuterii care ajung să valoreze milioane de euro.