Corespondență. Cum a paralizat revolta elevilor o parte însemnată din Strasbourg
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Franța stă pe un butoi cu pulbere, elevii fiind în stradă din cauza a numeroase nemulțumiri: lipsa profesorilor la clasă, subfinanțarea educației și culturii, dar și invocarea agresiunilor repetate ale autorităților contra elevilor și studenților care ies în stradă. Libertatea vă prezintă un scurt episod al modului cum e simțită atmosfera în stradă, între adolescenți cu vârste de la 13 ani până la părinți veniți să îi susțină, dar și efectul practic, într-un oraș cu o populație de trei ori mai mare ca a Timișoarei: blocarea liniilor de transport, astfel încât revendicările lor să fie simțite de cât mai mulți, care altfel ar rămâne nepăsători.
Cuprins:
Strasbourg, 6 octombrie, dimineața. Chemarea la manifestații a liderilor elevilor, care s-au alăturat sindicatelor din educație, începe să se facă simțită și în cel mai mare oraș francez din estul Franței. Strasbourg, capitala europeană de pe teritoriu francez, fiind locul unde au loc plenarele Parlamentului European, cunoaște de la oră la oră impactul ieșirii în stradă a elevilor.
Deja la ora 9.15, vatmanii anunță că nu mai pot înainta până la linia Observatoire. Stația, care nu spune nimic unui român sau unei persoane din afara Strasbourgului, este loc prin care trec trei linii de tramvai: C, E și F. Sunt trei dintre cele șase linii de tramvai pe care le are Strasbourg. Așadar, jumătate din transportul pe șine. Problema anunțată simplu: protestele elevilor și studenților.
Masele de elevi și studenți erau concentrate în apropierea INSA Strasbourg, adică în buza stației Universite. Însă încă de la sute de metri puteau fi văzute pâlcuri de elevi care mergeau să se alăture. Iar o constantă, surprizătoare pentru cineva neobișnuit cu o cultură a protestului, care uneori poate degenera, era pregătirea: mai toți cei veniți aveau măști de protecție, mulți cu hanorace care aveau glugi. Bineînțeles, protestatarii aveau pancarte, dar și afișe pe care le lipeau inclusiv de față cu trupele de intervenție trimise de autorități.
Paranoia discuțiilor înregistrate sau filmate
Tinerii pregătiți de protest aveau vârste, cel puțin din informațiile strânse de reporterul Libertatea, de la 13 ani până la studenți și părinți de elevi. O mare problemă a acestora, pe lângă „dezgustul” față de autorități, în special polițiști/jandarmi, era cu politicienii (deși existau și excepții de așteptare), dar și cu presa. Cu măști deja puse pe față, așadar cu mijloace de recunoaștere reduse în caz de filmare, dar și refractari la înregistrări video, aceștia au refuzat comunicarea directă inclusiv cu persoane care nu pot fi asociate, ca media independentă sau din exterior, cu statul francez.
Marea problemă: pot fi recunoscuți?!, iar apoi există diferite mijloace represive, cum ar fi reținerile ulterioare. În schimb, adolescenții au putut discuta despre revendicări, sub forma notării „memorării (n.r. - după cum au zis aceștia)” sau a notițelor scrise.
Potrivit lui Samir (17 ani), o mare problemă este lipsa resurselor pentru profesori, ca să-și desfășoare orele, dar și mai grav, lipsa efectivă a cadrelor didactice pentru numeroase materii. Așadar, subfinanțarea educației. O altă problemă, subfinanțarea în cultură, adică pentru biblioteci și acces la alte resurse.
Leila, o adolescentă de 15 ani, vorbește de violența „sistematică” a polițiștilor față de elevi, nu doar la manifestații, ci și în alte cazuri. Presa franceză a prezentat unele cazuri în care un adolescent (în Lens) a rămas fără un braț după ce a ridicat o grenadă a poliției. Un altul, din Saint-Ouen-l’Aumône (apropiere de Paris), după ce a fost lovit de o grenadă defensivă a fost desfigurat, având dublă fractură de mandibulă. Sunt doar două cazuri mediatizate.
Un alt adolescent, întrebat de Libertatea dacă vrea să discute despre situație a promis că aduce un lider al protestului. Un demers soldat cu un eșec, liderul gesticulând o dezaprobare totală.
În schimb, Philippe, tot de 17 ani, are o altă problemă: rasismul din instituții, cel al autorităților și faptul că imediat autoritățile recurg la forță, cum s-a întâmplat mai ales în Paris sau în Saint-Denis în repetate rânduri, în loc să caute dialogul și să trimită oameni de la cel mai înalt nivel.
Între timp, pe internet au devenit virale acele imagini cu primarul din Saint Denis, Bally Bagayoko, care s-a pus între protestatari și autorități, ca să nu intervină violent, însă până la urmă a fost afectat de gaze. Joi, acesta, care face parte din partidul de extremă stânga, a mers în rândul studenților.
„Rebelii” cu simpatii pentru La France Insoumise, Che Guevara și fosta Uniunea Sovietică
De altfel, simpatiile politice evidente de la manifestația din Strasbourg au fost evidente spre stânga politică. Bally Bagayoko, amintit mai sus, face parte din La France Insoumise, partid de stânga cu tendințe clare extremiste. Și apetența unor elevi a fost spre figuri-cult ale stângii revoluționare: Che Guevara sau simboluri ale defunctei Uniuni Sovietice. În schimb, dușmanul politic declarat este Adunarea Națională a lui Marine Le Pen și Jordan Bardella, formațiune cu abordări de extrema dreaptă și discurs anti-imigrație.
Dacă de dimineață situația a fost relativ calmă, spre prânz au fost date și gaze lacrimogene în zona Universite-Galia. Apoi, după o manifestație anunțată după prânz, studenții au mai blocat încă o dată la ore-cheie de deplasare ale celor ieșiți de la muncă, trei linii de tramvai.
De cealaltă parte, jandarmii și alte forțe de intervenție. Încă de la prima oră zeci de mașini și jandarmii francezi, mulți echipați ca „țestoase” au fost prezenți în zonele sensibile. Poate chiar mai refractari ca elevii, reprezentanții forțelor de ordine nu au vrut să explice situația. Chestionați de ce e un număr așa de mare de dube și jandarmi, fiind vorba de tineri, unul dintre aceștia s-a limitat în a râde și a preciza că deși la liceu, oricând pot deveni violenți și că jurnaliștii din afara Franței ar trebui să se informeze mai bine.
Cu toate că marți a fost ziua-cheie de protest, elevii, studenții și sindicatele planifică pentru 13 octombrie o mare manifestație, cu sute de mii de persoane. Însă până la marea manifestație din 13 octombrie, au început să curgă incidentele. Presa franceză a anunțat joi incendierea unei mașini de poliție la Strasbourg, la Poitiers un incendiu la intrarea efectivă a unui liceu, precum și la Liceul Loritz din Nancy, după cum arată numeroasele filmări din social media.
De altfel, bilanțul de joi, potrivit Le Figaro, arată că au avut loc 508 rețineri ale persoanelor care protestau, iar 48 de polițiști au fost răniți.
