Atacantul Kevin Brobbey de la FC Argeș s-a îndrăgostit de România: „Nu mi-e dor de Olanda, aici am papa-nashi”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În septembrie, FC Argeș l-a readus în România pe atacantul olandez Kevin Brobbey, 32 de ani. Crescut de AZ Alkmaar, globetrotterul a mai jucat la Ross (Scoția), Liberec (Cehia), St. Pölten (Austria), Northampton (Anglia) și Almere (Olanda). Pentru jucătorul de origine ghaneză a urmat un periplu prin România (Poli Iași, Viitorul, Sepsi, Rapid, UTA, Gloria Buzău), intercalat cu experiențe la Kayseri (Turcia) și Al-Batin (Arabia Saudită).
Cuprins:
- „Eu și frații mei dărâmam tot felul de lucruri în casă. Pahare, vaze, am mai spart și câte o fereastră”
- „Tatăl meu” din România
- Doar Dracula, dar acum e „cool” la noi
- Craiova e favorită
- „Îl susțin pe fratele Brian la Mondial”
- Inginer sau „undeva în domeniul afacerilor”
- „Mi-e dor doar de familie”
- Clanul Brobbey
- Fost internațional U19 și U18 pentru naționala Țărilor de Jos, Kevin Brobbey are în palmares o Cupă a Olandei, cu Alkmaar, o Cupă a României, cu Sepsi, o Cupă și o Supercupă a Cehiei, cu Liberec.
„Eu și frații mei dărâmam tot felul de lucruri în casă. Pahare, vaze, am mai spart și câte o fereastră”
Libertatea: Kevin, sunteți 4 frați, toți fotbaliști. Cum era când erați mici? Spărgeați geamuri p-acasă sau pe la vecini?
Kevin Brobbey: Clar, jucam mult fotbal împreună. Contra unor prieteni, unul împotriva celuilalt... Dintre frați, eu eram cel mai bun, desigur (râde). E adevărat, dărâmam tot felul de lucruri în casă. Pahare, vaze, am mai spart și câte o fereastră. Toți eram vinovați. Dar mama ne supraveghea îndeaproape, să nu facem vreo altă nebunie.
- Ce model de fotbalist ai avut?
- Patrick Kluivert, întotdeauna!
„Tatăl meu” din România
- Dintre „stranierii” de la FC Argeș, tu cunoști cel mai bine România...
- Am lucrat cu mai mulți antrenori români. Cu Mircea Rednic am o legătură mai strânsă, el este ca și „tatăl meu”. Am fost și la Academia lui Gheorghe Hagi, dar dânsul nu era antrenor atunci, ci patron, a fost șeful meu. Cu Dan Petrescu a fost foarte scurt, la Kayseri. Cu Adrian Mutu, la Rapid, nu am jucat prea mult. În orice caz, cea mai bună relație am avut-o cu Rednic.
- Ai jucat la Iași, Constanța, București, Sf. Gheorghe, Arad, Buzău, Pitești. Unde ți-a plăcut cel mai mult?
- Constanța, cert, era marea aproape. Bucureștiul, capitala, dar și Brașovul, lângă Sfântu Gheorghe, la munte.
Sunt puțin dezamăgit de ce a fost la Gloria Buzău. Dar a fost decizia mea; aș fi putut merge în altă parte.
Doar Dracula, dar acum e „cool” la noi
- Ce știai despre România înainte să vii aici?
- Mai nimic, ca să fiu sincer. De contele Dracula citisem, când eram copil, eram fanul poveștii cu vampirul, sper să ajung să vizitez castelul de la Bran. Acum, după atât timp, mă simt bine. Cool.
- Cum e acum față de când ai aterizat prima dată?
- Totul era complet diferit. Sunt multe progrese, drumuri noi, s-au schimbat multe.
Craiova e favorită
- Chiar credeți că vă puteți bate la campionat, Kevin?
- Suntem într-un moment bun, cum spun toți băieții, suntem deja sus, în play-off, mergem înainte și nu ne dăm la o parte! E dreptul nostru să continuăm să visăm.
E o sarcină dificilă să câștigi titlul. Toată lumea se gândește la Craiova. În opinia mea, Craiova este cea mai bună echipă.
- De ce ți-ai schimbat numele? Lumea fotbalului te cunoștea ca Luckassen. Derrick, fratele tău, spunea, într-un interviu, că în familiile originare din Ghana numele se împart, două cu tata, două cu mama!
- E o poveste mai lungă. Brobbey e tatăl nostru și am luat toți numele lui. Doar Derrick a rămas Luckassen, dar și el și-l va schimba în curând.
- Derrick Luckassen are aceeași mamă, precum ceilalți frați, dar tată diferit.
„Îl susțin pe fratele Brian la Mondial”
- Ce face Olanda la Campionatul Mondial?
- Sper să ajungă cât mai departe! Mai ales că Brian, fratele meu, e în lotul lărgit și are toate șansele să facă parte din lotul final. Olanda face parte din Grupa F, alături de Japonia, Tunisia și Polonia sau Suedia. Nu va fi ușor. Îl susțin pe fratele meu, este într-o formă excelentă, marchează regulat la Sunderland.
Inginer sau „undeva în domeniul afacerilor”
- Dacă nu ai fi fost jucător de fotbal, ce făceai?
- Sunt din Eindhoven, orașul Phillips, poate ceva inginer! Lăsând gluma la o parte, eram undeva în domeniul afacerilor!
- Care e adversarul cel mai tare pe care l-ai avut?
- Cred că a fost un fundaș din Turcia, din Brazilia, Marcao. A fost la Galatasasay, acum e la Sevilla. Tare ca stânca. Iar din România, trece-l pe Rachid Bouhenna, stoperul francez de origine algeriană, care a trecut pe la Sepsi, CFR Cluj, FCSB sau Iași.
Mi-ar plăcea să fiu mai rapid, mai puternic, mai bun. Sunt multe de spus.
„Mi-e dor doar de familie”
- Ți-a dor de ceva de acasă?
- În Olanda pot zbura oricând, așa că nu-mi este dor de prea multe. Doar de familie! Mâncare? Nu, aici e papa-nashi!
Vorbesc cu frații mei aproape în fiecare zi. Suntem cu toții într-un grup de discuții.
- Ce spun despre faptul că tot te întorci în România?
- La început se mirau. Acum au priceput și ei că-mi place România.
- Simți că nivelul Superligii s-a îmbunătățit?
- E greu de spus. Poate că sunt mai mulți români talentați, precum Mario Tudose sau Yanis Pârvu, de la FC Argeș.
Clanul Brobbey
Kevin Brobbey are 3 frați mai mici, toți fotbaliști. Cel mai cunoscut este mezinul Brian Brobbey (24 de ani, Sunderland, Anglia), 8 selecții și un gol la naționala mare, atacant aflat în lotul lărgit al batavilor pentru Cupa Mondială.
Ex-internațional olandez de tineret, stoperul Derrick Luckassen (30 de ani, Paphos, Cipru) tocmai a ales naționala Ghanei, pentru care a bifat primul meci.
Iar Samuel Brobbey, tot fundaș central, 27 de ani, a jucat ultima oară la GVVV Veenendaal.
