Cine e noul şef de la CFR Cluj: "Cea mai mare funcţie a fost cea de şef de scară!"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ştefan Gadola, noul şef de la CFR Cluj, are 61 de ani, doi copii şi o poveste de viaţă spectaculoasă. A făcut liceul energetic, apoi a devenit inginer în acelaşi domeniu.
În 1991, pe vremea când era angajat la RENEL Cluj a pus bazele a ceea ce avea să devină peste ani consorţiul EnergoBit, cu o cifră de afaceri care a depăşit şi pragul 100 de milioane de euro în mulţi ani. Într-un portret realizat de "Ziarul financiar" în 2011, Gadola a explicat cheia succesului său în afaceri.
Totul a pornit de la un apartament, un fax şi un "capital social" de 50 de dolari şi trei foşti angajaţi la RENEL: Ştefan Gadola, Ioan Socea şi Peter Pal. Toţi au ocupat poziţie de vicepreşedinte. La începutul începutului fuseseră cinci asociaţi, dar doi au cedat rapid. EnergoBit n-a avut niciodată preşedinte. "Când am început, niciodată nu ne-am gândit că vom ajunge aici. Nici măcar nu visam acest lucru. Noi voiam să facem consultanţă", decât şi-a amintit Gadola. Au redactat scrisori peste scrisori, dar primul contract l-au avut cu Întreprinderea Mecanică Beclean. Toţi îşi păstraseră şi joburile la RENEL, pentru că numai "noi, minerii şi bancherii aveam acelaşi nivel salarial".
"Lucram după-amiaza la mine acasă. Undeva în '91 am reuşit să ne luăm primul fax. Veneau prietenii la mine şi îmi spuneau că este mai rău ca la Poştă din cauza zgomotului. Am pornit la drum cu 50 de dolari, echivalentul a 1.000 de lei pe acele vremuri şi timp de un an de zile nu am luat niciun ban din firmă", spune Gadola.
Au vrut să aibă maximum 30 de angajaţi, dar au ajuns la aproape 1000!
După ce comenzile s-au înmulţit, cei trei au făcut şi angajări, dar şi-au stabilit un plafon de 10 salariaţi. Au ajuns însă la aproape 1.000! "Când ajungem la 10 oameni ne oprim. Sunt de ajuns. Bine, hai că merg şi 20, nu mai mult de 50. Peste 100 nici nu se mai discută. Azi am ajuns la 850 de oameni şi de fiecare dată avem o problemă: sediile prea mici. Noi la fiecare doi ani ne mutăm, aşa că până acum am schimbat vreo şapte sedii", a mai povestit Gadola.
La un moment dat nu s-au mai mulţumit doar cu consultanţa în domeniu, ci au intrat şi în producţie. "În '97-'98 am început să fa bricăm în garaj primele tablouri electrice, ca Apple. Apoi am trecut la un atelier mai mare şi apoi am avut şi noi un atelier adevărat. Pe atunci importam totul. Până şi şuruburile le importam, pentru că astea de aici rugineau. În '99 s-a dat legea zonelor defavorizate, iar noi am ales Jibou (judeţul Sălaj - n.red.). Toţi banii pe care îi făcuserăm până atunci, un milion de mărci germane şi un împrumut nerambursabil de 100.000 de dolari, i-am băgat acolo într-o fabrică. Am fost primii care au făcut posturi de transformare din România şi a fost un business tare, tare bun. Aveam 80% din piaţă. Practic făceam nişte cutii pe care le montai şi apoi aveai lumină",a mai povestit Gadola în "Ziarul financiar". Între timp, grupul şi-a dezvoltat paleta de activităţi, ajungând, printre altele, şi în domeniul energiei eoliene.
Gadola despre...funcţii...
"Cea mai mare funcţie pe care am avut-o a fost cea de şef de scară. Aveam cartea de imobil. În rest am fost numai vicepreşedinte".
regula numărul 1 în consorţiul său...
"Încă de la început am bătut în cuie nişte principii. Soţiile să nu fie implicate în conducerea firmei, iar când doi ridică mâna şi sunt de acord cu ceva, al treilea zâmbeşte indiferent de alegerea pe care ar fi făcut-o. Eu am zâmbit de multe ori în aceşti 20 de ani în CA-uri care ţineau de multe ori până la 5 dimineaţa."
pasiuni...
"Îmi place să călătoresc mult şi am început să colecţionez picturi. Nu mă despart de tabletă şi de telefon. Pe mine nu mă deranjează deloc tehnologiile astea."
