Cei 260.000 de dolari destinați orfanilor din București au dispărut fără urmă, recunoaște Cornel Dinu (70 de ani), omul care a condus delegația tricoloră și care era adjunct al ministrului sportului, în 28 ianuarie 1990, când naționala a disputat un meci caritabil de fotbal, la Marsilia. Reporterii Libertatea refac traseul banilor refuzați copiilor Revoluției din 1989.
Cuprins:
Tricolorii, calificați la Coppa del Mondo '90 din Italia, au fost invitați de controversatul om de afaceri Bernard Tapie să joace un amical cu campioana Franței, Olympique Marseille.
În jurul primei partide susținute de reprezentativa noastră în libertate s-au învârtit sume de bani despre care nu s-a auzit la noi. Românii de rând nu au știut nici dacă fondurile pentru copiii Revoluției au intrat vreodată în controversatul cont "Libertatea 90".
După 29 de ani, Cornel Dinu, care a condus delegația tricoloră în primul turneu postdecembrist, în calitate de adjunct al ministrului sportului, a confirmat pentru Libertatea ceea ce lumea fotbalului bănuia de mult: "Cunosc foarte bine afacerea Marsilia. E adevărat că nu a ajuns niciun ban în România!".
Îi punem stop lui Dinu și ne mutăm în Franța. Acolo unde procurorii au aflat ce s-a întâmplat cu banii copiilor Revoluției din România. În timpul procesului demarat după celebrul meci trucat, în 1992, contra celor de la Valenciennes (scor 1-0), au fost demascate toate ingineriile financiare făcute de patronul lui OM, Bernard Tapie, în perioada 1989-1993, inclusiv cele de la meciul cu România.
Potrivit rechizitoriului, "caritabilul" Bernard Tapie s-a folosit de doi impresari foarte influenți, croato-belgianul Ljubomir Barin și grecul Spiridon (Spyros) Karageorgis, pentru a falsifica facturi în valoare de peste 1,5 milioane de franci francezi, circa 260.000 de dolari la vremea respectivă.
Potrivit rechizitoriului, "caritabilul" Bernard Tapie s-a folosit de doi impresari foarte influenți, croato-belgianul Ljubomir Barin și grecul Spiridon (Spyros) Karageorgis, pentru a falsifica facturi în valoare de peste 1,5 milioane de franci francezi, circa 260.000 $ la vremea respectivă (curs oficial la acea dată: 1 dolar – 5.8 franci) .
Spiridon Karageorgis, 61 de ani acum, un personaj aproape invizibil, ar fi fost la vremea respectivă directorul unei companii imobiliare din Atena și consultant al unei companii de finanțare de la Geneva. Pe numele lui a fost emis și un mandat internațional de arestare pentru trucare de meciuri.
Potrivit cotidianului Liberation, impresarul Ljubomir Barin, decedat în 2017, la 85 de ani, a primit 120.000 de franci (20.000 $) pentru organizarea meciului cu România, dar factura a fost umflată la 720.000 franci (124.000 $). Barin, poreclit "Șacoșa neagră", se ocupa cu mituirea arbitrilor pentru OM. El era admirator al mareșalului Tito, președinte al fostei Iugoslavii, și apropiat de președintele naționalist croat Franjo Tudjman.
Așadar, Spiros și-ar fi tras 155.000 $, iar Batin, 104.000 $. Orfanii de la București au rămas cu buza umflată!
Miliardarul Bernard Tapie a fost condamnat la șapte luni de închisoare pentru împrumuturi fictive de 17 milioane de franci (3.400.000 $) fotbaliștilor de la OM și pentru "facturi false și plăți nejustificate" în valoare de 80 de milioane de franci (16.000.000 $) către diverși intermediari din fotbal.
Contactat de Libertatea, Cornel Dinu a povestit cum s-a derulat "Afacerea Marsilia". "Eu eram de o lună adjunctul ministrului sportului, Mircea Angelescu, care mi-a dat sarcina să răspund de pregătirile și de participarea echipei naționale la Campionatul Mondial din Italia. În ianuarie 1990, Federația era condusă de Andrei Rădulescu, pus interimar până la alegerile din februarie. Erau lupte tipice românești între Mircea Angelescu și Mircea Pascu".
Cornel Dinu susține însă a fost doar un simplu pion la Marsilia, indicându-l ca maestru de ceremonii pe răposatul Ștefan Covaci:
"După Revoluție, Mircea Angelescu l-a pus vicepreședinte la FRF pe Piști Covaci. El și cu machedon, Dimitrie Metta, care era stabilit la Paris, s-a ocupat de toate detaliile financiare ale meciul cu Marsilia. Covaci era ca acasă în Franța, unde avea relații importante. Fusese selecționerul Franței și antrenase Monaco. Piști a ținut legătura cu impresarul croat Ljubomir Barin, care a stat cu noi în hotel. De altfel, Covaci ne-a împărțit plicurile cu diurna. Îmi amintesc că a fost o diurnă mare pentru acele vremuri. Eu știam că banii din încasări trebuia să intre în contul Revoluției, nu la Ministerul Sportului sau la FRF. După un timp am aflat că în România nu a ajuns niciun ban după acel meci cu Olympique Marseille. Tapie era puternic, omul lui François Mitterrand în sudul Franței. Știau să acopere banii de ani întregi. Repet, nu am avut nicio legătură financiară cu acel meci caritabil".
Legătura Hidalgo - Covaci
Un pion important în "Afacerea Marsilia" a fost și legendarul Michel Hidalgo, care i-a fost secund lui Ștefan Covaci la naționala Franței (1973-1975). Hidalgo a fost director general la Olympique Marseille (1986-1991).
"Piști Covaci a câștigat mult, dar a murit sărac. În decembrie 1994, cu câteva luni înainte să moară, și-a vândut colecția de casete ca să trăiască" - Cornel Dinu
La meciul cu Olympique Marseille din 1990, naționala României a jucat cu numele unui sponsor pe tricouri. E vorba de ONET, o societate din Marsilia. "Acolo s-au decontat mulți bani. De acolo s-au dat diurnele alea mari", a precizat Cornel Dinu. ONET Tehnologies a devenit una dintre cele mai importante firme mondiale în domeniul managementului și ingineriei activităților nucleare, construirii reactoarelor nucleare, decontaminării și tratării deșeurilor radioactive. ONET a semnat un memorandum cu Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive (ANDR) din România.
La partida de pe Stade Velodrome au asistat și 50 de tineri fotbaliști din România, invitați de clubul OM. Plus Florin Vieru, copilul de 13 ani devenit celebru după ce revista Paris Match a publicat o poză pe coperta cu el înfășurat în steagul României. Potrivit ziarului Gazeta Sporturilor, organizația Médecins du Monde a strâns în stadion fonduri pentru întrajutorarea României. Bernard Tapie, care era ahtiat să-și facă imagine, a invitat și doi răniți în Revoluție, Mariana Farcău din Timișoara și Daniel Iancu din București, care erau internați la spitalul din Marseille.
"În 1990 a vrut să mă înfieze Bernard Tapie, bogătaşul francez, dar mama nu a vrut nici în ruptul capului! Eram copilul ei, nu putea să mă vândă!", a povestit în urmă cu 10 ani Florin Vieru, poreclit Gavroche al României.
28.01.1990, Stade Velodrome, spectatori 30.0000
Au marcat: Vercruysse (14), Mozer (51) / Iovan (63)
Olympique: Huard (80 Castaneda) - Sauzee, Mozer, Di Meco, Amoros (56 Germain) - Deschamps, Tigana, Vercruysse, Waddle - Francescoli, Papin. Antrenor: Raymond Goethals.
România: S. Lung - D. Petrescu, I. Andone, Iovan, Rotariu - Sabău (64 Mateuț), Hagi, Gh. Popescu, Lupu - Balint, Lăcătuș (58 Șt. Stoica). Selecționer: Emeric Ienei.
Arbitru: Joel Quiniou
Născut pe 26 ianuarie 1943, Bernard Tapie și-a făcut mâna cu echipa de ciclism La Vie Claire (victorii în Le Tour, prin Hinault, în 1985, și LeMond, în 1986). A devenit celebru după ce a preluat clubul Olympique Marseille, pe 12 aprilie 1986. A adus jucători precum Papin, Abedi Pele, Waddle, Francescoli, Desailly, Voeller și antrenori precum Beckenbauer și Raymond Goethals. În 1993, OM a atins "Everestul", câștigând Liga Campionilor (1-0 cu Milan, gol Basile Boli), dar la scurt timp după aceea a fost retrogradată pentru blaturi – celebrul scandal "Valenciennes". În era Tapie, OM a cucerit patru titluri și o Cupă. În 2017, Tapie, care are două fete și doi băieți, din două mariaje, a fost diagnosticat cu cancer la stomac și la esofag și duce o luptă dificilă pentru supraviețuire.