Costul real al Jocurilor Olimpice de Iarnă, de 10 ori mai mare decât suma raportată de Beijing
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Potrivit cifrelor oficiale comunicate de autorităţile chineze, Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing au costat 3,9 miliarde de dolari. Conform unei analize a publicației americane Business Insider, chinezii au cosmetizat cifrele, prezentând o sumă de aproape zece ori mai mică decât în realitate.
Cuprins:
- Mai tari decât japonezii și ruși
- Baze sportive și toate Satele Olimpice, neincluse în bilanțul cheltuielilor
- Aeroportul, metroul și trenul rapid, „uitate”
- Cum se apără autoritățile chineze: „Vom dezvolta cu vigoare sporturile de iarnă”
- Nu există date privind sumele cheltuite cu măsurile anti-COVID
- Cu cât a contribuit CIO
China vrea să se mândrească, pe hârtie, cu cea mai puţin costisitoare ediţie a Jocurilor Olimpice din ultimele două decenii.
Mai tari decât japonezii și ruși
Potrivit Business Insider, presa controlată de stat a promovat ideea că China a avut puterea şi abilitatea tehnologică de a organiza un mega-eveniment, cheltuind doar o fracţiune din ce au plătit japonezii pentru Olimpiada de vară de la Tokyo (12,6 miliarde de dolari) şi ruşii pentru Jocurile de Iarnă, de la Soci (42 de miliarde de dolari, cea mai costisitoare ediție din istorie).
Doar că, în realitate, Jocurile Olimpice de iarnă 2022 ar fi „înghiţit“ în jur 38,5 miliarde de dolari.
Există zeci de elemente rămase în afara bilanţul oficial de costuri al Beijingului.
„Panglica de gheață”, centrul în care se desfășoară probele de patinaj viteză, a fost finalizată în 2020 și se estima, în 2017, că va costa guvernul în jur de 186,6 milioane de dolari.
De asemenea, nu a fost luată în calcul renovarea bazelor utilizate și la Olimpiada de vară din 2008, precum „Cuibul de Păsări”, stadionul național din Beijing, și Water Cube, centrul acvatic.
Baze sportive și toate Satele Olimpice, neincluse în bilanțul cheltuielilor
China a construit în Yanging, un district din nord-vestul Beijingului, o bază pentru schi alpin și un Sat Olimpic separat, pentru a găzdui peste 1.400 de sportivi și oficiali.
S-au cheltuit aproximativ 442,9 milioane de dolari pentru a construi pârtiile de bob, sanie, skeleton și schi alpin în Yanqing. Conform agenției Xinhua, mai multe corporații au donat 514,1 milioane de dolari, sumă suplimentară, pentru dezvoltarea facilităților de la Yanqing. Această sumă ar fi fost facturată ca investiții pentru dezvoltarea districtului.
Un al doilea Sat Olimpic din centrul orașului Beijing, destinat unui număr de 2.300 de sportivi, a costat 3,16 miliarde de dolari, conform unor cifre înaintate în 2019.
China a investit încă 5,18 miliarde de dolari în construirea a 50 de proiecte legate de bazele olimpice din Zhangjiakou, un oraș de aproximativ 1,5 milioane de locuitori, cunoscut drept „Poarta către Beijing”.
Unul dintre aceste proiecte este al treilea Sat Olimpic, care găzduiește alți 2.640 de sportivi. Conține, de asemenea, locuri de competiție precum Centrul Național de Biatlon, Centrul Național de Sărituri cu Schiurile și Centrul Național de Cross-Country.
Economistul Andrew Zimbalist crede că „organizatorii evenimentului de la Beijing n-au inclus în costul organizării cheltuielile legate de îmbunătăţirea sistemului de transport, nici sumele folosite pentru infrastructura sportivă. Au omis până şi costurile ridicării Satului Olimpic“.
Aeroportul, metroul și trenul rapid, „uitate”
China a amenajat aeroportul Ningyuan din Zhangjiakou cu 205,6 milioane de dolari și a pompat 15,02 miliarde de dolari în construirea de noi autostrăzi, pentru a asigura conectivitatea între zonele satelitare Olimpiadei.
Se estimează că alți 773,5 milioane de dolari au intrat în linia de metrou a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, construită special pentru competiție.
Încă 9,2 miliarde de dolari pentru un tren rapid, fără conducător, conceput pentru a transporta pasagerii între Zhangjiakou și Beijing în 50 de minute, mai puțin cu trei ore decât timpul inițial.
Oficialii guvernamentali au declarat pentru Sohu News că pregătirile pentru eveniment, inclusiv costurile de funcționare a stadioanelor, sistemelor de sănătate și transportului pentru sportivi și personal vor ajunge la 1,5 miliarde de dolari.
Cum se apără autoritățile chineze: „Vom dezvolta cu vigoare sporturile de iarnă”
Autoritățile din China spun că vor compensa o parte din costurile de infrastructură transformând satele olimpice de la Beijing și Zhangjiakou în locuințe.
Potrivit publicației de stat Renmin, bazele vor asigura „dezvoltarea cu vigoare a sporturilor pe gheață și zăpadă în regiune”.
De altfel, o notă din 2019 a Biroului General al Comitetului Central al Partidului Comunist din China a deplâns „nivelul scăzut de valoare în comparație cu puterile din sporturile de iarnă” și promitea că va lua măsuri.
China ar putea, de asemenea, să nu ia în calcul cheltuielile pentru menținerea bulei COVID-19 și să nu înregistreze costurile mari de mediu.
„Au deviat apa de la terenurile agricole pentru a face zăpadă artificială. Aceste costuri de mediu nu vor fi incluse. Nici costurile sociale, care vor avea de-a face cu perturbarea și dislocarea oamenilor, nu vor fi incluse”, a adăugat profesorul de economie Andrew Zimbalist.
Nu există date privind sumele cheltuite cu măsurile anti-COVID
China nu a dezvăluit nici cât a cheltuit pentru măsurile anti-COVID. Pentru a încuraja distanțarea socială și a minimiza contactul, în Satele Olimpice funcționează roboți care duc mâncarea, dezinfectează și oferă indicații vizitatorilor.
„Numai dacă ne gândim la sumele care se duc pe testare şi carantinare, avem o imagine. China a ascuns şi aceste cifre din raportul său financiar“, a completat Brian Chiu, profesor de management sportiv în cadrul Universităţii din Hong Kong.
Cu cât a contribuit CIO
Un reprezentant al Comitetului Olimpic Internațional (CIO) a declarat pentru Business Insider că sunt diferențe între bugetul organizației Jocurilor și orice investiție pe care țara-gazdă o poate întreprinde. Acesta spune că bugetul de organizare al competiției, al locațiilor, al forței de muncă, tehnologiei și transportului este aproape în întregime finanțat din privat. Include venituri de la sponsori, vânzări de bilete, ospitalitate, precum și o „contribuție financiară semnificativă” din partea CIO - aproximativ 880 de milioane de dolari.
Un reprezentant al Comitetului Olimpic de la Beijing a recunoscut că pandemia de COVID a crescut costurile și că, pentru a compensa acest lucru, „costurile au fost reduse prin eficientizarea evenimentelor inutile”.
„Semnificația simbolică este mai importantă pentru China. Vor să arate lumii puterea lor națională întregii lumi”, a concluzionat profesorul Brian Chiu.
China va publica un raport oficial al cheltuielilor pentru Jocurile Olimpice la șase luni după încheierea competiției.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
