FOTO EXCLUSIV | Campionatul European de Înot, organizat de România, în 2021. Cum arată acum Arena Națională de Înot din Otopeni
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La aproape 10 ani de la prima cărămidă și cu multe sincope de finanțare, Complexul de Natație din Otopeni va fi gata anul acesta, anunță autoritățile. Odată inaugurată, noua arenă ar urma să fie cea mai mare din țară și oferă României perspective sigure pentru organizarea, în premieră, a Campionatului European de Înot.
Constucția Centrului de Natație din Otopeni a început în 2009, la doi ani după anunțul Guvernului de atunci privind un program amplu de investiții pentru înotul românesc. În 2007, ministrul Lucrărilor Publice, Laszlo Borbely, anunța construirea a nu mai puțin de 70 de bazine în toată țara ca parte a unui proiect de 120 de milioane de euro. O centralizare la îndemână cu privire la numărul celor finalizate sau a celor aflate în execuție nu există. Cert e că de fiecare dată, cei aflați aflați la butoanele ministerelor de resort, fie că s-au numit “pentru Lucrări Publice”, pentru “Dezolvare Regională” sau “Turismului și Dezvoltării”, au defilat cu acest proiect, la nivel declarativ, de fiecare dată când s-a ivit ocazia.
Ce este sigur însă e că perla acestui proiect a fost de la bun început Arena Națională de Înot din Nordul Bucureștiului. Cu toate acestea cosntrucția a fost abandonată în 2011, când lucrările abia ajunseseră la 20 la sută. Motivul? Eternul motto românesc “nu mai sunt bani”. Lucrările au fost reluate cu greu, la insistențele autorităților locale din Otopeni. Banii de la Guvern au venit “cu țârâita” iar Compania Națională de Investiții, cea care implementează proiectul a transmis, la solicitarea cotidianului Libertatea, că lucrările vor fi finalizate cu siguranță în 2018. Neoficial, inaugurarea ar trebui să aibă loc la toamnă după o investiție de peste 30 de milioane de euro.
Un complex “gârlă”
Arena Națională de Înot se află în orașul Otopeni, în imediata vecinătate a DN1 și a Centurii Capitalei. În termeni specifici complexul este “un ansamblu constructiv care va avea ca funcţiune principală o bază sportivă pentru competiţii dedicate sporturilor în apă, iar ca funcţiune complementară un corp destinat antrenamentelor de nataţie şi iniţierii în înot”. Potrivit Companiei Naționale de Investiții, după finalizarea lucrărilor Complexul va intra în administrarea și patrimoniul Primăriei din Otopeni astfel că “obiectivul va genera activităţi socio-sportive şi comerciale în jurul său, considerându-se că această investiţie va dinamiza întregul oraş din punct de vedere social şi economic”. Mai mult, “obiectivul edificării acestui complex este de a permite organizarea de competiţii sportive interne şi internaţionale de înot, sărituri în apă, înot sincron şi polo pe apă”, se mai arată în răspuns.
Capitala înotului, la Otopeni
Acest ultim aspect se află și pe agenda Federației Române de Natație și Pentatlon Modern. Președintele acesteia, Camelia Potec a declarat pentru Libertatea că “există un acord cu cei de la primărie pentru a folosi aceasta bază pentru pregătirea loturilor. Și aici mă refer și la înot și la sărituri, poate chiar și de înot sincron, disciplina pe care vrem să o dezvoltăm anul acesta. Sunt ferm convinsă că acest protocol va exista și cu Federația de Polo”. Potrivit Cameliei Potec, finalizarea lucrărilor din Otopeni vine la fix pentru necesitățile Federației. „Noi suntem un pic presați de timp pentru că majoritatea loturilor din București le avem la Complextul «Lia Manoliu». Avem semnale că anul acestea se va închide acest bazin pentru renovări. Atât loturile noastre, cât și sediul Federației nu vor avea unde să se mute. Bazinul de sărituri a fost închis deja și se pare că până în vara acestui an se va inchide și cel de înot”, mai spune fosta campioană olimpică.
Europenele, "țintă" sigură
Camelia Potec a dezvăluit în exclusivitate pentru Libertatea și intenția Federației pe care o prezidează de a organiza la Otopeni concursuri europene de înot. “Dorim să organizăm și competiții internaționale pentru ca va fi singura bază din România care va îndeplini toate condițiile de omologare la toate disciplinile din natație: sărituri, înot și înot sincron. Putem să candidăm după 2020 pentru a organiza un campionat European de înot. Pentru următorii doi ani sunt stabiliți deja organizatorii. Am avea șanse foarte mari. Eu fac parte și din board-ul Federației Europene de Natație și am discutat încă de anul trecut despre această chestiune. Ca perioada de organizare, vorbim după acest termen. Noi trebuie sa ne depunem dosarul anul acesta ca sa prindem măcar 2021 sau 2022. Eu nu vreau încă să depun dosarul până când nu văd acest bazin funcțional. Puteam să-l depunem încă de anul trecut. Mi se pare normal ca la dosar să nu avem depus un proiect în derulare. E mult mai credibil așa. Știu că există fonduri și există perspective ca acest bazin să fie finalizat”, conchide Camelia Potec.
"Pepiniera" din Nordul Bucureștiului
Un interes foarte mare pentru înot există, de ani buni, în Nordul Bucureștiului. Iar acest lucru este evidențiat de existența a multor bazine private, mai mult sau mai puțin conforme, aflate la mare căutare. “Există un interes foarte mare mai ales din partea părinților pentru această ramură sportivă. În prezent, am aproximativ 100 de copii de diferite vârste atât pe program de inițiere, cât și pe antrenamente ceva mai avansate”, a declarat pentru Libertatea Robert Cătălin Popescu, instructor de înot la un bazin privat din Nordul Capitalei.
În ultimii ani prin “mâinile sale” au trecut sute de copii care, din lipsă de perspective la nivel de infrastructură sportivă adecvată și cluburi de profil, s-au limitat doar la a învăța să înoate renunțând astfel să facă performanță. Însă au existat și excepții. Cel mai grăitor exemplu este cel al Sarei Julia Fabian, descoperită acum câtiva ani chiar de Robert Cătălin Popescu. În prezent este deținătoarea recordului național la categoria 50 de metri spate. Sara Julia Fabian a înregistrat această performanță în 2016, pe când avea doar 10 ani. Acum este una dintre tinerele speranțe ale natației românești și “strânge” medalii la fiecare concurs la care participă. Ea a învățat să înoate la un bazin privat, contra cost.
Arena Națională de Înot, în cifre
Complexul de natație are o suprafață de peste 20 de mii de metri pătrați și este împărțit în două corpuri. Corpul principal este destinat doar competiţiilor sportive de nataţie și cuprinde două bazine olimpice în jurul cărora se află 2.747 de scaune pentru spectatori dar și cabine pentru presă și loje pentru oficialități. Cel de-al doilea corp numără patru bazine care pot fi folosite pentru antrenamente, inițiere sau recuperare.
Potrivit proiectului, complexul mai cuprinde saune, săli de forță, jacuzzi pentru recuperare, cabinete medicale și cabinete pentru anti-dopping, un restaurant cu bucătărie proprie, o sală de conferințe, peste 300 de locuri de parcare destinate inclusiv autocarelor și peste 5.000 de metri pătrați de spațiu verde.
