Povestea veteranului Tonița, marcatorul eseului contra Irlandei, la a cincea sa Cupă Mondială: ”Am plecat de la zero. Descărcam baxuri de suc, că aveam cârca bună. Era nevoie de bani pentru cei cinci frați ai mei”. La primul antrenament, un coleg și-a rupt mâna, iar el a fugit acasă, de frică!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rulmentul Bârlad, Grenoble (2000-2002), Biarritz (2002-2004), Perpignan (2004-2012), Carcassone (2012-2014), Provence. Acesta este traseul flankerului Ovidiu Tonița (35 de ani), marcatorul eseului României în meciul cu Irlanda (10-44), de la Cupa Mondială din Anglia. Minunată încununare a celei de-a cincea lui participări la o Cupă Mondială.De loc din Bârlad, provenit dintr-o familie numeroasă, cu venituri infime, jucătorul din linia a treia a României a găsit în acest sport cel mai simplu mod de a scăpa de traiul modest.”Am plecat de jos de tot, de la zero...”, spune Tonița. Părinții au trudit din greu să le asigure un trai rezonabil celor 6 copii, 4 surori și un frate. La 16 ani, Ovidiu muncea deja din greu la Barlad: ”Mă duceam la școală, apoi mergeam la o firmă, sa încarc și să descarc baxuri de suc. Lucram și de noapte. Eram voinic, aveam cârca bună, cum se zice. În lunile bune, adunam și 1.000 de lei. O parte importantă o dădeam acasă!'.Rugby? Habar nu avea de sportul asta: ”Făcusem doar câteva luni de judo, fiind adus la sală de niște vecini'. Si totuși? 'Un antrenor m-a văzut pe stradă, pur și simplu. "Băi, băiete, ești cât un munte, ești bun de rugby. Nu vii să joci la Rulmentul?", mi-a zis. A tras câteva zile de mine și m-am dus la teren. Însă chiar la primul antrenament și-a rupt unul mâna, eu m-am speriat și am fugit acasă!'. Antrenorul nici că-l lasa în pace: ”Patru luni, omul ăsta a venit zi de zi la părinții mei, să-i convingă că rugby-ul e ceea ce-mi trebuie. Mama nu mă lasa înapoi, zicea că are nevoie de mine la oi și la mai cine știe ce. Cuvântul tatei a contat, însă”.
Cuprins:
”Mâncare gratis, cantonamente, discoteci. Era ca o vacanță pentru mine”
Împlinise 17 ani când a început să-i placă balonul oval. ”Știți cum e. Eu, băiat de la țară, am prins gustul. Erau antrenamente grele, dar și mncare gratis, cantonamente, discoteci. Era ca o vacanță pentru mine. Pâna să mergem într-un stagiu la Sovata, eu nu ieșisem din Bârlad! Am lăsat școala deoparte și slujba la o firmă de construcții pe care o luasem și am mâncat numai rugby pe pâine”.
La 19 ani, în națională!
Ceea ce a urmat a fost amețitor. Într-un an a ajuns la loturile naționale de juniori și tineret, iar la 19 ani era deja în prima echipă a ”stejarilor”. Aproape incredibil, devenise atât de repede atât de bun încât în 1999 a fost luat în lotul pentru Cupa Mondiala din Irlanda! N-a jucat nici un meci acolo, erau Slușariuc și Nedelcu în fața lui, însă timpul mai avea rabdare...
A avut contract de 10.000 € pe lună
Ovidiu a prins in 2004 un contract bun la Perpignan, de 10.000 de euro pe luna. În 2006, și-a prelungit angajamentul cu înca două sezoane. În rugby-ul francez, suma este medie. Sud-africanul Percy Montgomery, campion mondial care a jucat tot la Perpignan, avea cel mai mare salariu lunar din Top 14, 35.000 de euro pe lună. Fondat in 1993, USA Perpignan a cucerit 6 titluri și trei cupe. Tonița are un titlu cu Perpignan.
A jucat un meci într-un picior
La Grenoble, colegii il porecliseră ”Piatra”, la Biarritz i-au zis ”Autobuzul din Carpați”, i s-a mai spus și ”Dinamita” sau ”Stânca”. ”Mai degraba mi-ar spune "Nebunul". Din 2005, tot am probleme la ligamentele laterale interne de la genunchiul stang. La un moment dat, accidentarea a recidivat, însă echipa avea nevoie de mine. Și m-au chemat de acasă, într-un picior, să joc un meci cu Burgoin. S-a terminat 3-3 (!), lumea m-a ovaționat, dar a trebuit să sa stau 5 săptămâni departe de gazon”.
De la Bârlad, la Grenoble
Remarcat într-un meci-test Romania - Franța, Ovidiu s-a transferat în 2000, la 20 de ani, de la Rulmentul Bârlad direct la clubul francez Grenoble!"Sunt acum jucător profesionist și trimit bani acasă la Barlad, pentru mama mea, surorile mele și fratele meu. Fiecare meci il joc cu gândul la familie", spune Ovidiu Tonița, cel care în 1999, la doar doi ani de la inițierea in rugby, era component al lotului Romaniei la Cupa Mondială. ”La început aveam un salariu foarte mic. Îmbrăcămintea și încălțămintea mea erau întotdeauna rupte. Faptul că am ajuns pe terenul de rugby și am reușit să evoluez atât de mult a fost esențial. Mi-a schimbat radical viața", declara Tonița, pentru Midi Olimpique.
”Trebuie să crească mult campionatul intern. Să capete băieții din țară experiență în meciurile internaționale”
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
