Trecut pe la Udinese, portarul Alberto Cobrea a fost imbatabil la debutul la Chiajna, 0-0 cu Petrolul: «Mă cheamă ca pe Tomba, dar îmi place Lobonţ»
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Libertatea: Cum a fost la Ploieşti?
Alberto Cobrea: Foarte bine! Stadionul şi atmosfera creată de fanii Petrolului m-au impulsionat. E debutul meu la Chiajna şi a ieşit bine. Am fost ajutat de colegi, suntem tineri şi vrem să facem impresie.
Ai avut şi şansă după ce titularul Niţă a fost trimis la echipa a doua...
Îmi pare rău pentru el, e prietenul meu, dar în viaţă trebuie să ai şi noroc, pentru că altfel nu faci nimic.
Mama sa îl vedea pe schiorul italian la TV când l-a născut!
Te cheamă Alberto, eşti născut în Germania...
Ai mei erau în Germania când m-am născut. Mama se uita la televizor şi, în acele vremuri, italianul Alberto Tomba, marele schior, era prezent pe toate canalele pentru că tot lua titluri olimpice la slalom. I-a plăcut numele şi mi l-a dat şi mie! Mă cheamă ca pe Tomba, dar îmi place Lobonţ. E modelul meu.
Spre ce club din România te vezi făcând următorul pas?
Aş prefera să plec iar afară. Între 2007 şi 2010, am jucat la Udinese. Apoi, la 19 ani, am avut o fisură de încheietură. Nu m-a mai vrut nimeni, m-am refăcut singur şi am luat-o de la zero. Dar acum vreau să-mi fac treaba la Chiajna.
Coleg cu Maxim
↑ Maxim (în alb) a fost format tot la LPS Piatra Neamţ
Cobrea a fost descoperit la Liceul cu profil sportiv din Piatra Neamţ de Constantin Pancu, acelaşi care “l-a crescut” şi pe Alexandru Maxim, de la Pandurii. Tatăl goalkeeperului, Cristi, a fost şi el portar, la Ceahlăul, în divizia secundă, în anii ’80. “Eu am fost şi atacant la început, dar, până la urmă, am ajuns să stau în poartă. E mai uşor când ai pe cineva în casă care să-ţi explice”, povesteşte Cobrea.
foto: Gazeta Sporturilor
