Un egal necesar si suficient

Invatata sa nu piarda, garnitura lui Sven Goran Eriksson si-a interpretat partitura preferata si impotriva Nigeriei, o echipa amabila si lipsita de stralucirea vremurilor de altadata.
Dupa ce a infrant rezistenta Argentinei, Anglia mai trebuia sa faca doar un mic pas, a se citi un egal, in fata unei Nigerii oricum in vacanta. Desi africanii au debutat cu un fotbal curajos si periculos, niciodata tribuna britanica n-a avut cu adevarat emotii, zvonul dramei sud-americane in confruntarea cu Suedia intarind convingerea tuturor ca jocurile sunt deja facute.
Din lejeritatea coechipierilor lui Okocha si pragmatismul Albionului s-a nascut o remiza alba si murdara, deloc estetica si fara nici macar un cartonas, lucru rar intr-o competitie drapata deseori in galben si rosu.
Cu energiile pastrate la cutie pentru razboiul cu Danemarca, adversarul favorit al Insulei in optimi, Beckham si compania asteapta increzatori turneul eliminatoriu, acolo unde doar adevarata valoare se pune si unde pentru a merge mai departe si mai sus trebuie si sa mai ataci, si sa mai inscrii, si sa mai domini.
In cealalta parte a terenului si a clasamentului, Nigeria a ramas prietena amintirilor. Fara Finidi si Oliseh, lasati acasa de un selectioner obtuz si fara idei, „super-vulturii” s-au complacut intr-un fotbal iluzoriu, in care de la fiecare dribling al maestrului Okocha se voia cate un gol, iar la fiecare trei cornere, un 11 metri. Prea putin pentru victorie, prea mult oricum pentru o trupa venita sa infirme pronosticurile doar la adapostul vorbelor mari, dar lipsite de sustinere pe gazon.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE