Doar 6 țări mici din NATO au ales să-l sprijine pe Donald Trump în războiul cu Iranul, în ciuda refuzului marilor puteri europene
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Șase țări mici din NATO sunt singurele care și-au exprimat sprijinul public pentru atacurile SUA-Israel asupra Iranului. Acțiunile au fost întâmpinate, în schimb, cu rezistență din partea majorității membrilor NATO.
Cuprins:
Șase țări NATO sprijină atacurile SUA-Israel asupra Iranului
Este vorba de trei țări din Balcani și două din statele baltice, alături de Republica Cehă. Albania, Kosovo, Macedonia de Nord, Lituania, Letonia și Cehia și-au exprimat public susținerea pentru SUA și Israel, informează Forbes, care a analizat părerile exprimate public de fiecare țară în parte.
Premierul Albaniei, Edi Rama, a declarat pe 28 februarie, într-o postare pe X, că țara sa susține „SUA în sprijinul militar pentru Israel”, condamnând „agresiunile cibernetice” ale Iranului. Albania și-a rupt relațiile diplomatice cu Iranul în 2022, după un atac cibernetic major.
Președinta Republicii Kosovo, Vjosa Osmani, a repostat discursul lui Trump pe X, afirmând: „Ora libertății a venit pentru poporul Iranului, datorită conducerii SUA și a președintelui Trump”. Ea a adăugat că Republica Kosovo va continua să sprijine acțiunile împotriva regimului iranian.
Ministrul de externe al Macedoniei de Nord, Timčo Mucunski, a scris pe X: „Suntem alături de aliații noștri americani în fața amenințărilor destabilizatoare din Orientul Mijlociu”. El a subliniat că „diplomația este prima opțiune, dar descurajarea rămâne esențială”.
În ceea ce privește Lituania, consilierul principal în politică externă al președintelui Gitanas Nausėda a declarat pentru postul național de televiziune că „SUA și Israelul au acționat corect” împotriva Iranului, numind atacurile „o chestiune inevitabilă”.
Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a spus într-o conferință de presă pe 3 martie că operațiunea este „o consecință a ceea ce Iranul face de decenii”. El a adăugat că preferă diplomația, dar aceasta va fi posibilă doar dacă Iranul renunță la programul său nuclear.
De asemenea, premierul Cehiei, Andrej Babiš, a postat pe X că „programul nuclear incontrolabil al Iranului și sprijinul său pentru terorism sunt un pericol pentru noi toți”. Ministerul ceh al afacerilor externe a susținut că operațiunea SUA-Israel reflectă „îngrijorări de lungă durată” față de regimul de la Teheran.
Poziția lui Trump și reacția NATO
Donald Trump a anunțat miercuri, 18 martie, pe rețeaua de socializare Truth Social, că SUA nu vor mai proteja militar Strâmtoarea Ormuz după ce conflictul cu Iranul se va încheia. El a sugerat că alte țări care folosesc această rută petrolieră ar trebui să-și asume securizarea ei.
„Asta îi va pune pe unii dintre «aliații» noștri necooperanți în mișcare, rapid!”, a scris fostul președinte.
Deși secretarul general NATO, Mark Rutte, a recunoscut că atacurile SUA-Israel au degradat „capacitatea Iranului de a obține arme nucleare și rachete balistice”, el a subliniat că „nu există absolut niciun plan ca NATO să fie implicată în acest conflict”.
Mai mulți aliați NATO au criticat cererile lui Trump de asistență în Strâmtoarea Ormuz și atacurile asupra Iranului. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că „NATO este o alianță defensivă, nu una intervenționistă”, în timp ce premierul luxemburghez Xavier Bettel a calificat solicitările lui Trump drept „șantaj”.
Premierul britanic Keir Starmer a afirmat că Regatul Unit „nu va fi atras în acest război mai larg”. În același timp, alte state NATO au avut reacții mai nuanțate. Danemarca, Finlanda și Estonia au declarat că sunt deschise la ideea de a ajuta SUA în Strâmtoarea Ormuz, dar fără a susține direct atacurile asupra Iranului.
