Libertatea a reluat, la începutul acestei săptămâni, povestea femeii bătute cu copilul în brațe în autogara din Zalău și a publicat în exclusivitate înregistrarea apelului la 112 al tinerei, în care este jignită și înjurată de operatoarea serviciului de urgență.
Reporterii Libertatea au continuat și seria dezvăluirilor despre rețelele de trafic de minore din Caracal și au scos în evidență rolul esențial pe care îl are sprijinul părinților, atunci când fetele lor devin ținta proxeneților.
1. Rasismul de la 112
Libertatea a obținut înregistrarea apelului la 112 al tinerei de 25 de ani bătută în autogara din Zalău de către un șofer de microbuz pe 25 aprilie. Deși mare parte din presa locală a scris că femeia nu sunase la numărul de urgență, înregistrarea arată că Florica Moldovan a sunat, așa cum susținea, la 112, dar nu a primit ajutor din partea autorităților.
Ba mai mult, victima a fost jignită și înjurată. Operatoarea le-a numit “ciori” pe victimă și pe martora ei. Operatoarea 112 i-a spus femeii bătute să încheie cu “țigănia asta” și a terminat discuția cu “Trăzni-v-ar! Du-te dreacu!”.
Citiți mai multe despre caz și despre cum au reacționat autoritățile după publicarea înregistrării în articolul din Libertatea semnat de jurnalista Diana Meseșan.
2. Câinii care au băgat spaima în echipajul de la ambulanță
Reporterul Libertatea a fost, săptămâna aceasta, la Huși, ca să vadă câinii „fioroși” care au pus pe fugă echipajul de la ambulanță ce putea salva o viață. „Fiarele” erau de fapt niște căței de talie mică, care s-au gudurat minute în șir de mâna jurnalistului venit să-i cunoască.
Vecinii bătrânului care a murit așteptând ajutor spun despre câini: „Cum să se sperie de acei câini? Și o pisică e mai mare decât ei!”.
De fapt, cățeii au fost scuza medicului Awad Mohamad de la Ambulanța Vaslui, care a sunat la Jandarmerie să oprească „fiarele” să mai atace. După ce Jandarmii au venit, a fost prea târziu pentru pacient.
Întreaga întâmplate sfârșită tragic a fost relatată în articolul semnat de Theodor Istrate.
3. Sprijinul părinților care face diferența între victimele exploatate luni întregi și fetele netraficate
Echipa de investigații Libertatea a continuat seria dezvăluirilor despre rețelele de trafic de minore din Caracal, scoțând la iveală cazurile fetelor care au scăpat din ghearele traficanților cu ajutorul părinților, care le-au fost alături.
Dosarele de trafic din 2012 și 2014 arată că atunci când fetele se tem mai mult de reacția violentă a unui părinte decât de chinurile la care le supun traficanții, abuzul se întinde pe o perioadă de luni de zile.
La celălalt pol sunt cele care, și datorită unei relații mai deschise cu părinții, și-au înfruntat rușinea, au povestit ce li s-a întâmplat, iar curajul le-a făcut să scape de trafic.
Poveștile fetelor luate în vizor de proxeneți, dar care au scăpat de aceștia datorită părinților lor le aflați într-un articol semnat de Delia Marinescu, Alexandra Nistoroiu, Adriana Oprea și Cătălin Tolontan.
4. Povestea tristă, dar cu final fericit, a fetiței românce de 11 ani, ostatică în Siria
Libertatea a urmărit și săptămâna aceasta situația lui Tasneem, care până ieri a fost în custodia autorităților kurde, care îi așteptau pe oficialii români la discuții.
Calvarul lui Tasneem a început odată cu războiul din Siria și plecarea mamei, căreia fata îi fusese luată, după moartea soțului, de către familia extinsă a bărbatului.
Fetița a fost crescută de un unchi lider al ISIS din regiune, dar după căderea orașului Baghouz – unul dintre bastioanele grupării teroriste – fata a ajuns într-o tabără de refugiați unde se afla într-o stare foarte rea.
Miercuri seara, Tasneem al-Moustafa a fost repatriată. Copilul a fost adus în țară de funcționarii MAE la patru zile după ce ziarul Libertatea a făcut public cazul fetiței.
Mai multe detalii în articolele semnate de Mircea Barbu:
EXCLUSIV/ Fetița româncă de 11 ani ostatică în Siria a fost repatriată în România!
5. Am ars cu toții la Colectiv, dar putem învia din cenușă
Pe 4 septembrie, la Festivalul de Film de la Veneția a avut loc premiera documentarului „Colectiv”, cel despre incendiul din 2015 care a marcat societatea românească.
Filmul surprinde derularea evenimentelor și prezintă suferința familiilor victimelor tragediei, dar urmărește apoi și investigațiile realizate de echipa de jurnaliști ai Gazetei Sporturilor pe parcursul unui an și trei luni.
Mirela Petre, reporter cultural la Libertatea, a însoțit echipa de producție și pe protagoniștii filmului la Veneția și a realizat o cronică impresionantă a filmului care, de ieri, s-a mutat și la Festivalul de Film de la Toronto, unde a fost inclus pe lista celor 25 de documentare proiectate.
Cronica Mirelei Petre o puteți citi aici: Am ars cu toții la Colectiv, dar putem învia din cenușă. Un film despre marile dureri ale societății și eroii necunoscuți care încearcă să le vindece
6. Instituțiile statului au umplut de bani firma lui Remus Rădoi
Firma de pază a interlopului Remus Rădoi, cel la care au apelat polițiștii pentru căutarea Alexandrei Măceșanu, a încheiat 60 de contracte cu statul, în valoare totală de peste 4 milioane de euro.
Safety Security SRL a colectat bani din toată țara, de la Academia Română până la marile companii ale statului, CFR, CE Oltenia, Romgaz, CET Govora, ANAF, spitale, DSP, cantine ale săracilor. ANCOM-ul lui Grindeanu l-a angajat pe Codiță să păzească spectrul undelor radio
Întrebate despre contractele cu Safety Security, instituțiile statului fie mint, fie refuză să dea detalii, fie recunosc că au rupt contractul, pentru că firma din Caracal nu-și respecta angajamentele.
Mai multe detalii puteți citi în investigația jurnalistică semnată de Maria Andrieș și Răzvan Luțac.
7. Cealaltă Alexandra. Șoferul microbuzului școlar pipăia elevele, părinții au depus plângeri, dar le-au retras
Libertatea a lansat ieri o campanie de conștientizare atât a instituțiilor, cât și a părinților. Copiii nu sunt doar cei mai fragili cetățeni ai României, ei sunt viitorul nostru. Nimic nu e prea mult când vine vorba de a apăra un copil care ne cere ajutorul.
Libertatea a prezentat ieri povestea unei fete care poartă același nume cu victima monstrului de la Caracal, Alexandra, și care se luptă pentru dreptate, în ciuda faptului că toată lumea le-a întors, ei și familiei ei, spatele.
Prim-procurorul Zăvoianu a clasat plângerea fetei care susține că a fost agresată sexual de șoferul microbuzului școlar: “Fapta nu există, nu e prevăzută de legea penală”.
Mai multe detalii în articolul de ieri semnat de Maria Andrieș și în continuarea de azi în care este prezentat felul în care procurorii au motivat decizia de a nu merge mai departe cu cercetările.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro