EXCLUSIV/ Fetița româncă de 11 ani ostatică în Siria a fost repatriată în România!

Surse din cadrul MAE susțin că procedurile de repatriere au fost accelerate în urma publicării materialului din “Libertatea”. “Materialul vostru i-a scos din amorțeală pe diplomații noștri din Celula de Criză și s-au pus pe treabă”.

Până la ora publicării acestui material, MAE nu a anunțat repatrierea minorei. Nu se cunosc detaliile negocierii dintre partea română și autoritățile kurde din Siria, întrucât nici acestea nu au putut fi contactate pentru un comentariu.

Calvarul micuței a început odată cu războiul din Siria

Vă reamintim că timp de două luni și jumătate, Natalia Chiorean, mama lui Tasneem, fetiță de 11 ani și cetățean român, s-a rugat de Guvernul de la București să-i scoată copilul din nordul sângeros și fanatizat al Siriei. Mama spunea că autoritățile noastre privesc impasibile la drama fetiței, în timp ce soarta copilului era incertă și supusă unui risc major.

Calvarul lui Tasneem a început odată cu războiul din Siria și plecarea mamei, mamă căreia practic fata îi fusese luată, după moartea soțului, de către familia extinsă a bărbatului.

Locuind în nordul țării, fetița a fost crescută de un unchi lider al ISIS din regiune, care a îndoctrinat-o cu propagandă islamică radicală și care ar fi vrut s-o mărite cu un jihadist, potrivit relatărilor mamei Natalia Chiorean.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

După ce orașul Baghouz, unul dintre bastioanele ISIS, a căzut, Tasneem a ajuns într-o tabără de refugiați afiliați ISIS și a reușit să-și contacteze mama în România, care a cerut ajutorul statului român.

Cine sunt cei care au ținut-o ostatică pe fetiță aproape 100 de zile

Kurzii sunt o minoritate etnică împărțită între patru țări: Turcia, Siria, Irak și Iran. Se estimează că numărul lor ar fi între 30 și 40 de milioane. În Siria, kurzii nu a fost niciodată recunoscuți pe deplin de regimul Assad. Odată cu izbucnirea conflictului din Siria, aceștia au profitat de moment și au pus bazele unei regiuni autonome în nord-estul țării, pe care au numit-o Rojava.

Tensiunile cu Turcia și legăturile ideologice pe care le au cu PKK-ul lui Abdullah Öcalan, organizație aflată pe lista grupărilor teroriste din SUA și UE, au făcut aproape imposibilă existența unui stat kurd în regiune.

Însă în toți acești ani, kurzii din Siria au luptat în prima linie împotriva Statului Islamic, iar acum se confruntă cu un influx de refugiați și foști luptători ISIS pe care țările europene refuză să-i preia.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro