73 de ani de la 30 decembrie 1947, ziua în care comuniștii l-au șantajat pe Regele Mihai să abdice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Astăzi se împlinesc 73 de ani din momentul în care Regele Mihai al României și-a pus semnătura pe actul de abdicare de la conducerea țării. Comuniștii români, sprijiniți de militari sovietici, i-au impus regelui, prin șantaj și amenințare, semnarea actului și au proclamat Republica Populară Română.
Cuprins:
- Alegeri falsificate și liderii țărăniști sunt arestați
- Regele Mihai, forțat prin șantaj și amenințare să abdice
- "Garda mea arestată, telefonul tăiat, casa noastră încercuită"
- "S-a închis uşa, obloanele vagonului au fost coborâte"
- În exil, s-a dus să salute schiorii români la JO 1948
- Ion Iliescu i-a interzis să revină în România! Momente tensionate
- Traian Băsescu: "Abdicarea Regelui Mihai, un act de trădare"
Vreme de o jumătate de secol 30 decembrie a fost sărbătorit în România ca naștere a Republicii Populare. Iar pe 31 decembrie venea Moș Gerilă, înlocuitorul ”pur ideologic” al lui Moș Crăciun.
Abdicarea Regelui Mihai de pe 30 decembrie 1947 rămâne unul dintre cele mai importante momente din istoria României. Încă din 1945 reprezentantul sovietic Andrei Vîșinski i-a impus regelui, prin amenințare cu forța militară, înlocuirea guvernului condus de generalul anticomunist Nicolae Rădescu cu un guvern dominat de comuniști și prosovietic, condus de Petru Groza. În august 1945, din cauza numeroaselor abuzuri ale Guvernului Groza, regele a cerut demisia acestuia.
Alegeri falsificate și liderii țărăniști sunt arestați
Lunile au trecut, tensiunea își spunea cuvântul, iar la 19 noiembrie 1946, alegerile ținute în România au fost masiv falsificate de către Guvernul Groza.
<strong>În locul Partidului Național Țărănesc, care câștigase, a fost declarat câștigător Blocul Național Democrat, care se compunea din Partidul Comunist și alte câteva partide satelit.</strong>
În iulie 1947 liderii țărăniști sunt arestați. În noiembrie Partidul Național Țărănesc este dizolvat, iar Partidul Național Liberal, nemaiputând funcționa, se autodizolvă. Singurele obstacole care mai rămăseseră în calea puterii abuzive a regimului comunist erau Constituția și Monarhia.
Finalul anului îi găsește pe Majestatea Sa Regele Mihai și regina-mamă Elena la Londra. Acolo unde au fost invitați la nunta Principesei Elisabeta a Marii Britanii, actuala Regină, cu Prințul Filip.
La revenirea în țară, regele și regina-mamă au fost întâmpinați foarte rece de aceiași miniștri ai Guvernului Petru Groza. La primirea oficială, Lucrețiu Pătrășcanu a refuzat să dea mâna cu regele, mimând că este atent în altă direcție.
Regele Mihai, forțat prin șantaj și amenințare să abdice
"Reveniţi în ţară în luna decembrie, regele Mihai şi regina-mamă Elena s-au retras la Sinaia pentru sărbătorile de iarnă. Pe 29 decembrie 1947, regele Mihai a primit un telefon de la mareşalul Curţii, care-l informa că Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, doreşte ca Regele să revină cât mai repede la Bucureşti, pentru a discuta despre o «problemă de familie»", se arată în volumul ''Majestatea Sa Regele Mihai al României - O domnie întreruptă''.
Întâlnirea a avut loc a doua zi, la 30 decembrie 1947. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, a venit la palat, însoţit de Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar general al CC al PCR. Regele Mihai a fost silit prin şantaj şi ameninţare. În volumul ''Istoria României în date'', se notează detaliul istoric, vital însă, potrivit căruia ei doi aveau asupra lor câte un pistol și l-au forțat pe rege să abdice.
Asta după ce, palatul în care se afla regele fusese înconjurat de unităţi ale Diviziei «Tudor Vladimirescu», formată în URSS. Groza și Gheorghiu-Dej i-au dat regelui spre semnare actul de abdicare.
"Garda mea arestată, telefonul tăiat, casa noastră încercuită"
Regele Mihai I a descris momentele din 30 decembrie 1947 de la Palatul Elisabeta, în cartea ''Majestatea Sa Regele Mihai al României - O domnie întreruptă'' - convorbiri cu Philippe Viguie Desplaces.
"Tonul discuţiei a urcat, s-a transformat într-o adevărată altercaţie verbală. Principalul meu argument a constat în faptul că demersul lor era anticonstituţional. Pentru a câştiga timp, le-am cerut să citesc cu capul limpede actul pe care l-au redactat în numele meu. Părăsind încăperea, m-am retras într-un mic salon, la celălalt capăt al casei. Imediat, am pus mâna pe telefon pentru a-l chema pe mareşalul Curţii. Linia era tăiată... Garda mea arestată, telefonul tăiat, casa noastră încercuită, eu nu puteam face absolut nimic. Constrâns şi forţat, am semnat actul meu de abdicare", dezvăluia Regele.
Groza mi-a spus că trebuie să semnez pe loc, adăugând că, dacă refuz, va dispune să fie executaţi imediat o mie de studenţi care fuseseră arestaţi pentru că şi-au manifestat ataşamentul faţă de tron. Nu-mi puteam asuma riscul de a pune la îndoială cuvântul său. Nu-mi puteam asuma responsabilitatea de a trimite la moarte nişte tineri.Regele Mihai:
"S-a închis uşa, obloanele vagonului au fost coborâte"
Cu actul de abdicare semnat forțat, în aceeaşi zi, Adunarea Deputaţilor a adoptat Legea nr. 363, prin care România era proclamată republică populară. După-amiază, Regele Mihai a plecat înapoi la Sinaia. Iar la doar câteva zile, pe 3 ianuarie 1948, însoţit de regina-mamă şi însoțit de mareşalul Curţii, secretarul particular al regelui, un aghiotant şi câţiva funcţionari de la Palat, a părăsit România cu un tren special, îndreptându-se spre Lausanne, Elveția.
"În seara zilei de 3 ianuarie, cu bagajele făcute, controlate, încuiate, am coborât spre gara de la Sinaia. Când ne-am urcat în tren, asta este ultima imagine care mi s-a întipărit în minte de la Sinaia, unul din ofiţeri, nu mai ţin minte ce grad avea, a întors puţin capul către mine. Şi am văzut că îi curgeau lacrimile pe faţă. S-a închis uşa, obloanele vagonului au fost coborâte", își amintea acele momente regele în "Convorbiri cu Mihai I al României", scrisă de Mircea Ciobanu.
În luna mai 1948, autorităţile comuniste de la Bucureşti au retras, printr-un decret, naţionalitatea română Regelui Mihai şi tuturor membrilor Familiei Regale. A fost startul anilor de exil greu care au durat cinci decenii.
Am învăţat foarte multe despre fiinţa umană, în special în anii care au urmat imediat plecării mele în exil. Mi s-a întors de multe ori spatele. Comportarea faţă de mine a unor persoane pe care le consideram a-mi fi prietene s-a schimbat cu totul. Acesta a fost un lucru pe care mi-a fost extrem de greu să îl admit, la acea vreme.Regele Mihai:
În exil, s-a dus să salute schiorii români la JO 1948
Istoricul Nicolae Pepene povestește un episod special din viaţa Regelui Mihai. "În ianuarie 1948 s-a organizat prima Olimpiadă de după cel de-al Doilea Război Mondial, cea de iarnă de la St. Moritz, în Elveţia. Atunci, România a participat cu o echipă de schiori militari.
Plecaseră din ţară, în Elveţia, să se pregătească, prin noiembrie 1947, când Regele Mihai era încă în funcţie. Cu toate problemele pe care le avea, Regele Mihai s-a dus la St. Moritz să salute și să încurajeze schiorii români. A fost o altă dovadă de patriotism, dar și de cât de mult îndrăgea acest sport", a dezvăluit istoricul.
Ion Iliescu i-a interzis să revină în România! Momente tensionate
După Revoluția din 1989, regimurile conduse de Ion Iliescu și Petre Roman au împiedicat revenirea în țară a Familiei Regale a României, în ciuda solicitărilor regelui, cu excepția unei vizite de două zile din primăvara anului 1992.
Au mai fost și alte încercări ale acestuia de a face vizite în țară. În preajma Crăciunului anului 1990, când s-a soldat cu expulzarea, sub pază armată, dar și episodul din octombrie 1994, când după aterizare pe aeroport a fost repoftit să urce în avion pe motiv, în fond un abuz, că nu se acordă viză "în acest moment" și pe urmă că nu se acordă viză "în frontieră".
Revenirea definitivă în țară a Familiei Regale s-a făcut în 1997, când Guvernul Victor Ciorbea a anulat hotărârile Guvernului Petru Groza prin care Regelui Mihai i se retrăgeau „cetățenia și naționalitatea române”. Emil Constantinescu, președintele României de atunci, l-a întâmpinat pe rege.
Singurul meu contact cu România era radioul, BBC-ul sau Radio Europa Liberă. Şi mai puteam, de asemenea, conta pe unele persoane, străini, care transmiteau anumite informaţii în România. Era o cale indirectă, dar la urma urmelor era totuşi o cale.Regele Mihai:
Traian Băsescu: "Abdicarea Regelui Mihai, un act de trădare"
Invitat în iunie 2011 la o emisiune la B1 TV, președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a făcut declarații despre abdicarea regelui. "Tot continuăm să considerăm că abdicarea regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de trădare a interesului naţional al României. Din partea regelui. Acesta este punctul meu de vedere", a declarat Băsescu. Şeful statului a mai spus că fostul monarh a fost sluga ruşilor, întrucât în opinia sa a trădat România în favoarea Uniunii Sovietice.
