Emilian Popescu s-a născut în data de 20 februarie 1928, în localitatea Orleşti, Vâlcea. A urmat Seminarul Teologic Sfântul Nicolae, din Râmnicu Vâlcea (1940-1947), Facultatea de Filologie din Bucureşti – Secţia limbi clasice (1948-1952) şi Institutul Teologic Universitar din Bucureşti. În 1955 a susţinut teza de licenţă despre Sfântul Grigorie Palama, alcătuită sub îndrumarea Părintelui Dumitru Stăniloae.
A fost preparator şi asistent la Institutul de Istorie din Bucureşti (1952-1956), cercetător, apoi cercetător principal la Institutul de Arheologie al Academiei (1956-1978), profesor titular la catedra de Bizantinologie de la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (de la 1 februarie 1978).
A participat la congrese şi simpozioane internaţionale de epigrafie şi istorie, precum şi la a şasea Adunare generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Vancouver, 1983).
Agenţia Basilica a Patriarhiei Române a anunţat decesul academicianului.
Și Asociaţia Culturală Vasile Pârvan a transmis un mesaj pe Facebook.
Academicianul a primit, de-a lungul timpului, mai multe distincții.
În anul 2004 a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, Categoria G – “Cultele”. În anul 2006 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
Trei ani mai târziu, în 2009, Patriarhul BOR, Daniel, i-a acordat Crucea Patriarhală “pentru eforturile depuse în lucrarea de traducere şi promovare a lucrărilor Sfinţilor Părinţi ai Bisericii lui Hristos”. În anul 2018, a primit Ordinul Sfântul Andrei pentru întreaga activitate desfăşurată.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro