Acuzații grave la adresa MApN făcute de unul dintre ofițerii care au semnat contractul Armatei cu Pițurcă: „I-am dat în judecată, superiorii m-au îndepărtat și s-au înțeles”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-un drept la replică trimis către Libertatea, colonelul Cristian Constantin Popescu dezvăluie cum, de-a lungul timpului, s-a opus mai multor achiziții care prejudiciau ministerul, printre care și cea a măștilor neconforme, anchetată acum de DNA.
Cuprins:
- Cine este colonelul Cristian Constantin Popescu
- Afirmă că a cumpărat cu 77.000 de euro autosanitare pe care IGSU a dat 200.000 de euro
- „Operator economic de casă”
- „Luptă” pentru o licitație corectă
- Spune că a fost hărțuit de generalul audiat miercuri de DNA
- Cazul măștilor din pandemie: „M-au îndepărtat și s-au grăbit să se înțeleagă”
- Nemulțumit că ziarul a scris despre el că face parte dintre „angajații MApN care au ajutat gruparea Țuțu-Pițurcă”, Popescu susține că a fost retrogradat după „cazul Pițurcă”, pentru că a încercat să recupereze banii de pe măștile neconforme în instanță.
„Am să mă străduiesc, cu posibilitățile mele limitate, să mă apăr”, începe Cristian Constantin Popescu, colonel farmacist. El critică Libertatea și spune că a fost inclus pe nedrept de către ziar pe lista celor implicați, din partea ministerului, în semnarea înțelegerii cu gruparea Țuțu-Pițurcă.
Ca să-și lămurească statutul în afacerea investigată de DNA, colonelul Cristian Popescu trece în revistă, în dreptul la replică, mai multe momente în care spune că, dimpotrivă, a ajuns să fie în dizgrația șefilor Armatei pentru că nu a participat la ceea ce el descrie ca pe un sistem de pile, abuzuri și corupție.
Cine este colonelul Cristian Constantin Popescu
Popescu a fost încadrat la centrul farmaceutic zonal București (CFZ) al MApN între 1998-2000, apoi a lucrat ca auditor intern în același minister (2000-2007), pentru ca din 2006 să ocupe, prin concurs, funcția de comandant al CFZ.
Colonelul farmacist susține că, din momentul preluării șefiei CFZ, a încercat să identifice „disfuncțiile și iregularitățile”, inclusiv recuperarea unor prejudicii, motiv pentru care șefii săi „nu au uitat și nu au iertat”.
Popescu a enumerat câteva momente în care susține că a deranjat.
Afirmă că a cumpărat cu 77.000 de euro autosanitare pe care IGSU a dat 200.000 de euro
„În 2011, am achiziționat autosanitare tip C conforme pe platformă Mercedez Benz la prețul unitar echivalent a 77.000 de euro în timp ce IGSU, în aceeași perioadă, achiziționa aceleași autosanitare, pe o platformă auto inferioară, cu peste 200.000 de euro. Datele sunt publice pe SEAP”, susține el.
Peste șase ani, Popescu declară că a formulat o plângere penală care ducea la nume mari din minister, rămasă fără rezultat. „Nu s-a mai finalizat (...) dar faptele și probele au rămas”.
„Operator economic de casă”
Farmacistul susține că a refuzat recepția unor lucrări de consolidare a unui pavilion „din unitatea pe care o conduceam”, deși „am identificat și semnalat indicii evidente de fraudă”. Acesta relatează că lucrările facturate erau neconforme cu cele licitate și contractate, dar nu s-a demarat o anchetă, iar recepția „s-a finalizat în afara cadrului legal”.
S-au protejat astfel operatorul economic de casă și persoanele responsabile implicate.
„Luptă” pentru o licitație corectă
Colonelul susține că, în aceeași perioadă, între 2017-2018, instituția sa a achiziționat componente în proiectul politrauma abia după „lupte acerbe și inegale” pentru „a nu permite limitarea concurenței” prin „favorizarea anumiți operatori economici și majorarea artificială a prețului componentelor”.
Popescu spune că, „pur întâmplător”, ministrul sănătății din acele vremuri a fost arestat pentru trucarea achiziției unei singure săli de operații. El se referă la Sorina Pintea, prinsă în flagrant în timp ce ar fi primit mită pentru atribuirea unui contract de modernizare a unei săli de operații.
„În proiectul politraumă, CFZ condus de mine achiziționase, printre altele, 11 astfel de săli de operații...”, a spus Constantin Cristian Popescu.
Spune că a fost hărțuit de generalul audiat miercuri de DNA
În 2021, Popescu susține că centrul a fost „efectiv hărțuit” de toate structurile de control interne, de la corpul de control la direcția de audit intern. Și, chiar dacă nu s-a descoperit nimic la controale, unul dintre șefii săi, „care s-a antepronunțat public despre existența unor probleme grave, a mai primit o stea”.
El se referă aici la generalul Dragoș Popescu, șeful direcției medicale a MApN, audiat miercuri, 15 februarie 2023, la DNA și prezent în stenogramele din dosarul Țuțu-Pițurcă.
De-aici, susține Popescu, a fost tras pe tușă prin reorganizarea unității pe care o conducea, în 2021. Mai mult, acesta acuză că, la una dintre deplasările cu mașina de serviciu, a descoperit că trei din cele cinci prezoane de la roata din stânga-față îi lipseau.
Asta chiar după ce el a cerut în instanță recuperarea prejudiciului în cazul măștilor neconforme Țuțu-Pițurcă. Ce spune el despre caz?
Cazul măștilor din pandemie: „M-au îndepărtat și s-au grăbit să se înțeleagă”
El susține că instituția pe care a condus-o a realizat „legal” achiziția de echipamente medicale pe fondul pandemiei, dar „după livrarea măștilor către utilizatori am fost anunțați de unul dintre beneficiarii finali ai bunurilor că acestea prezintă indicii că sunt neconforme”.
Fără să solicit acordul superiorilor (n-am să mă pronunț aici de ce), am decis unilateral și pus în practică rechemarea în depozit și punerea în carantină a lotului respectiv.
Pentru că furnizorul nu a vrut să înlocuiască măștile, „am deschis acțiune în instanță pentru recuperarea prejudiciilor și aplicarea de penalități și daune interese.
„După ce am fost îndepărtat din funcție (...) cei ce m-au înlocuit s-au grăbit să încheie o înțelegere cu furnizorul și să renunțe la plângerea din instanță”, conchide Popescu.
Libertatea a arătat, în februarie 2022, că MApN a dat în judecată Helios Dentserv, firma paravan, cerându-şi banii înapoi, dar apoi părţile s-au împăcat.
În dosarul deschis de DNA au fost reținuți, în această iarnă, Victor și Alex Pițurcă, dar și Gabriel Țuțu, șeful ROMARM. Primii doi au scăpat, între timp, și de controlul judiciar.
Puteți citi dreptul la replică în formă completă mai jos:
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/02/drept-la-replica-libertatea.pdf" title="Drept la replică Libertatea"]
