Aderarea României la Schengen, discutată de Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Olanda
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministrul de externe Bogdan Aurescu a avut miercuri, 30 noiembrie, în cadrul ministerialei NATO de la București, o întrevedere cu Wopke Hoekstra, viceprim-ministru şi ministru de externe al Olandei, una dintre țările indecise dacă vor România în Schengen pe 8 decembrie „Cei doi oficiali au agreat să păstreze în perioada următoare un dialog apropiat”, a concluzionat MAE într-un comunicat de presă.
Cuprins:
Subiectul aderării României la Spațiul Schengen a fost pe agenda discuțiilor, iar Ministerul de Externe a catalogat dialogul drept unul „constant și pozitiv”, în contextul „eforturilor intense ale României de mobilizare a sprijinului politic necesar” pentru acceptarea României în Schengen, a informat Ministerul de Externe.
Bogdan Aurescu i-a transmis omologului său olandez că apreciază dialogul constructiv și abordarea acestuia privind situația României și a făcut referire la concluziile favorabile ale rapoartelor elaborate recent de experții europeni cu privire la România.
În acest context, șeful diplomației române și-a exprimat „speranța că aceste evaluări, la care se adaugă și recentul raport pozitiv MCV, se vor concretiza în susţinerea de către Regatul Ţărilor de Jos a deciziei de aderare României la Spațiul Schengen”.
Austria și Olanda, indecise privind sprijinul României
Cancelarul și ministrul de interne de la Viena au spus inițial că nu acceptă extinderea spațiului Schengen, din cauza insecurității frontierelor, care generează un aflux de migranți. Vicecancelarul Austriei a avut însă ulterior o poziție complet diferită. „Noi susținem oficial că România și Bulgaria ar trebui să adere la spațiul Schengen, pe lângă Croația”, a declarat Werner Kogler.
O altă țară care nu a decis dacă sprijină România pentru Schengen este Olanda. Dar, în contextul în care Comisia Europeană a recomandat ridicarea MCV, surse guvernamentale au declarat pentru Libertatea, pe 22 noiembrie, că autoritățile de la București consideră că România îndeplinește în acest moment cerințele impuse pentru aderarea la Schengen și că mai rămâne doar ca decizia să fie formalizată în Guvernul olandez și apoi în Parlamentul Olandei.
Președintele Klaus Iohannis a spus pe 23 noiembrie că există posibilitatea ca decizia finală privind aderarea României „să fie amânată cu o lună sau cu două luni”. Totuși, o zi mai târziu, Iohannis a revenit asupra declarațiilor: „Încă consider că este posibil și cred că avem încă suficient timp pentru a găsi soluții la toate problemele. Este adevărat că unii dintre prietenii noștri au venit cu noi întrebări, dar noi suntem pregătiți să colaborăm, suntem pregătiți să găsim noi soluții și suntem pregătiți să avem un vot pe 8 decembrie”.
Verdictul final privind aderarea României la Schengen va fi dat pe 8 decembrie, la Consiliul JAI al Uniunii Europene de la Bruxelles, și este nevoie de unanimitate.
Ce ar însemna pentru România intrarea în Schengen
Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor. Concret, cele 26 de țări membre au eliminat controalele la frontieră, iar granița se trece fără a fi prezentate actele de identitate.
Cele 26 de țări membre Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.
În acest moment, România, Bulgaria și Croația așteaptă să intre în spațiul Schengen. Ultimul stat care a aderat este Liechtenstein, în 2011.
Pentru România, aderarea la spațiul Schengen va însemna:
- dispar controalele la frontiera statelor Schengen, prin urmare nu vor mai exista timpi de așteptare la graniță
- cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
- cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale.
Dezavantajele intrării în Schengen:
- România ar putea deveni o țară de destinație pentru imigranți
- riscul creșterii criminalității și a traficului de persoane; mai precis, în România ar putea intra mai ușor infractori din spaţiul Schengen, dar și membri ai reţelelor interlope din România ar putea părăsi mai ușor țara noastră.
ivryernest 30.11.2022, 20:06
Trebuie ca acest Schengen să fie foarte valoros, pentru ca toți politicienii români să insiste atâta ! EU ar trebui să pună condiții...