Comisia Europeană își menține poziția privind aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, iar o decizie în acest sens ar putea fi luată în cursul anului 2023, a declarat miercuri, 8 martie, Anitta Hipper, purtătoare de cuvânt pentru afaceri interne a Comisiei Europene, pentru Agerpres.
„Comisia Europeană rămâne în legătură strânsă cu preşedinţia Consiliului (Uniunii Europene) pentru a aborda extinderea Schengen. Comisia continuă să fie pregătită pentru a sprijini activ preşedinţia (Consiliului UE) astfel încât o decizie să poată fi luată în 2023 atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria”, a declarat Hipper, pentru Agerpres.
Poziţia Comisiei este clară: aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen rămâne o prioritate pentru Comisia Europeană.
Potrivit oficialului CE, ambele țări îndeplinesc „toate criteriile necesare aderării la Schengen începând din 2011”.
„Misiunile de informare din octombrie şi o misiune complementară de informare în noiembrie 2022 au consolidat disponibilitatea ambelor ţări”, a precizat Hipper.
Joi, 9 martie, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) se reuneşte pentru prima dată în mod oficial de la preluarea preşedinţiei semestriale a Consiliului UE de către Suedia.
Extinderea spaţiului Schengen nu se află pe agenda acestui Consiliu JAI nici în urma reuniunii de miercuri a Comitetului reprezentanţilor permanenţi pe lângă Uniunea Europeană (COREPER), când agenda provizorie ar mai fi putut suferi schimbări.
Astfel, potrivit site-ului Consiliului UE, agenda include, la secţiunea activităţilor fără caracter legislativ, „Situaţia generală a spaţiului Schengen” (Funcţionarea spaţiului Schengen şi viitorul politicii privind vizele) şi „Intrarea în funcţiune a Sistemului de Informaţii Schengen (SIS) consolidat”, nu însă şi aderarea României şi a Bulgariei la Schengen.
Reuniunea de joi este prima oficială a Consiliului JAI după cea din 8 decembrie 2022, când Austria și-a folosit dreptul de veto și a blocat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.
Un vot împotrivă a venit și din partea Olandei, care anunțase că aceasta va fi poziția sa, însă nu pentru a bloca România, ci pentru a se opune aderării Bulgariei.
Austria a susţinut că nu poate fi de acord cu extinderea spaţiului Schengen atât timp cât acesta, în opinia sa, nu este funcţional. Viena şi-a justificat poziţia prin faptul că în Austria au ajuns peste 100.000 de migranţi sau solicitanţi de azil, dintre care circa 75.000 nu fuseseră încă înregistraţi.