Administrația Trump sancționează o rețea care transferă petrol din Iran în China. Vrea să reducă exporturile iraniene de petrol la zero

Aceste măsuri reprezintă un avertisment pentru Beijing și Teheran, fără a perturba discuțiile de culise privind un potențial acord cu Iranul pentru restricționarea programului său nuclear.

Impactul sancțiunilor

Experții consideră că sancțiunile ar putea fi eficiente, dar nu vor reduce exporturile de petrol ale Iranului la zero. Pentru acest lucru ar fi necesare măsuri mai dure, cum ar fi sancționarea băncilor chineze care procesează tranzacțiile petroliere.

Însă acest lucru ar risca escaladarea tensiunilor dintre cele mai mari două economii ale lumii.

„Aceasta este o modalitate de a transmite un mesaj și de a avertiza pe toți cei implicați în transportul petrolului iranian”, a declarat Tom Keatinge, director al Centrului pentru Finanțe și Securitate de la Royal United Services Institute din Londra.

Motivele sancțiunilor

Economia Iranului depinde în mare măsură de veniturile din petrol. Departamentul de Stat al SUA susține că aceste venituri sunt folosite pentru finanțarea „teroriștilor și grupurilor proxy”, referindu-se la rețeaua de grupări armate regionale ale Iranului care se opun Israelului și SUA.

Noile sancțiuni vizează peste o duzină de persoane și companii din China, India și Emiratele Arabe Unite, inclusiv cetățeni iranieni și indieni, firme de management al echipajelor și o serie de petroliere.

Recomandări

Senatul schimbă a treia oară accesul angajaților. Salariații vor fi puși să ocolească Parlamentul, o nouă firmă va livra un sistem mai scump – EXCLUSIV

„Aceste sancțiuni, și cele care vor urma cu siguranță, vor avea aproape sigur un impact”, a declarat Nader Itayim, expert în energie din Orientul Mijlociu la Argus Media din Marea Britanie.

„Întrebarea este cât de mare va fi acel impact. Și asta va depinde în cele din urmă de cât de serios alege administrația Trump să combată comerțul cu petrol iranian”.

Iranul a evitat sancțiunile și a exportat masiv țiței

Exporturile iraniene de țiței au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii ani în 2024, deoarece țara a găsit modalități de a evita sancțiunile care vizează veniturile sale.

Trump va semna un memorandum prezidențial care, printre altele, îi ordonă secretarului Trezoreriei SUA să impună „presiune economică maximă” asupra Iranului, inclusiv sancțiuni și mecanisme de aplicare asupra celor existente, a spus oficialul.

Ca parte a efortului de presiune maximă, administrația Trump va implementa o campanie „care va duce la zero exporturile de petrol ale Iranului”, a spus oficialul.

Contextul sancțiunilor

Acordul nuclear din 2015 a ridicat sancțiunile SUA, permițând Iranului să vândă petrol. Trump s-a retras din acord în 2018, reimpunând sancțiuni care au redus exporturile la aproximativ 400.000 de barili pe zi.

Recomandări

Strategia lui Vladimir Putin de a slăbi democrațiile occidentale, dezvăluită de fostul consilier al lui Obama pentru Rusia

Ulterior, Iranul și-a crescut vânzările prin evaziunea sancțiunilor, cererea crescută din China și o aplicare mai relaxată a sancțiunilor sub fostul președinte Joe Biden. Noile sancțiuni fac parte din revenirea administrației Trump la campania de „presiune maximă” care a definit politica republicană față de Iran în primul mandat.

Trump susține că Iranul este „prea aproape” de dezvoltarea unei bombe nucleare, în timp ce Teheranul a susținut întotdeauna că programul său atomic este pașnic.

„Unul dintre obiectivele sale acum este să falimenteze Iranul”, a spus Keatinge.

„De când [Trump] a fost ultima dată președinte, comunitatea de sancțiuni în ansamblu – publică și privată – a învățat multe despre cum să vizeze veniturile din petrol ale unei țări și să atace infrastructura mai largă, în mare parte din experiența cu propria flotă fantomă a Rusiei”.

Flota fantomă a Iranului

Propria „flotă fantomă” de petroliere a Iranului a fost crucială pentru capacitatea sa de a evita sancțiunile și de a transporta în secret petrol către China și alte destinații. Această strategie include transferuri de la navă la navă, intermediari, tranzacții financiare ascunse și redenumirea petrolului pentru a-i ascunde originea iraniană, făcându-l să pară că provine din altă țară.

Recomandări

Firul care îl leagă pe Călin Georgescu de gruparea antistatală „Vlad Țepeș”. Rolul Dorinei Mihai și al putinistului Mihai Lauruc

Aceste metode au permis Iranului să continue să transporte petrol și să genereze venituri în ciuda sancțiunilor.

Potrivit United Against Nuclear Iran, un grup nonprofit care face campanie împotriva amenințărilor pe care consideră că le reprezintă Teheranul, 587 de milioane de barili de petrol au fost transportați de Iran în 2024, iar 91% din aceste exporturi au mers către China.

China, cel mai mare cumpărător de petrol iranian

China a fost mult timp cel mai mare cumpărător de petrol iranian, dar din 2022 a încetat oficial să îl mai achiziționeze pentru a evita sancțiunile SUA, conform datelor firmei de cercetare a mărfurilor Kpler.

În ciuda opririi oficiale a achizițiilor, petrol iranian în valoare de miliarde de dolari a ajuns totuși în China prin rețeaua de flote fantomă utilizată de Iran.

Următoarele măsuri ale lui Trump

Oficialii americani au încercat să împiedice Iranul să transporte petrolul prin presiuni asupra Chinei și a altor țări să nu participe și prin impunerea de sancțiuni asupra navelor despre care credeau că ar putea ajuta la transportul petrolului.

Ultima rundă de sancțiuni a vizat nave și companii de transport maritim despre care se spune că sunt implicate în transportul petrolului iranian. Keatinge, expertul de la RUSI, spune că acest lucru reflectă manualul în evoluție dezvoltat în ultimii ani, pe măsură ce Statele Unite și aliații săi au vizat navele care transportă petrol rusesc.

El spune că aceste măsuri ar putea fi extinse dincolo de simpla vizare a navelor care transportă petrolul, pentru a sancționa și alte aspecte ale infrastructurii flotei fantomă, cum ar fi companiile care asigură navele, agențiile care recrutează echipajele, porturile care primesc navele și o campanie diplomatică mai largă pentru a face presiuni asupra țărilor care le înregistrează.

Urmărește-ne pe Google News