Alegeri europarlamentare 2024. Calendarul în funcție de țară, cine poate vota și previziuni
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aproximativ 373 de milioane de cetăţeni din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) sunt chemați la urne în perioada 6-9 iunie în alegerile pentru Parlamentul European, informează news.ro.
Cuprins:
Calendarul alegerilor europarlamentare
Olanda va da startul alegerilor europene, joi, pe 6 iunie, în timp ce majoritatea ţărilor membre, inclusiv România, vor organiza alegerile pe 9 iunie.
Olanda va fi urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie. În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică.
Celelalte 20 de state membre UE - Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria - vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie.
Duminică seară se vor publica rezultatele provizorii în toate ţările, chiar şi în cele în care votul s-a desfăşurat în zilele anterioare.
Ce este Parlamentul European?
Parlamentul European (PE) este singurul organism ales în mod direct din UE, reprezentând cetăţenii statelor membre. Printre funcţiile sale principale se numără negocierea legislației UE cu guvernele statelor membre, care sunt reprezentate de Consiliul European. De asemenea, PE aprobă bugetul UE, votează acordurile internaţionale şi aprobă extinderile blocului.
PE deţine responsabilităţi semnificative de supervizare, inclusiv puterea de a aproba sau de a respinge numirea preşedintelui Comisiei Europene - funcţie deţinută în prezent de germanca Ursula von der Leyen - şi a eurocomisarilor.
Spre deosebire de forurile legislative naţionale, PE nu are dreptul de a propune legi, ci poate doar să le negocieze pe cele propuse de executivul Comisiei Europene.
PE este format din 720 de membri (eurodeputaţi) aleşi pentru un mandat de cinci ani. Eurodeputaţii îşi aleg apoi preşedintele. Preşedintele în exerciţiu este malteza Roberta Metsola.
Cine poate vota?
În 21 de state membre, între care România, pot vota persoanele cu vârsta minimă de 18 ani.
În Belgia, Germania, Austria şi Malta, vârsta minimă de vot este de 16 ani. În Grecia pot vota persoanele care împlinesc 17 ani în anul alegerilor, iar în Ungaria persoanele căsătorite pot vota indiferent de vârstă.
Cetăţenii UE pot vota în ţara lor de origine sau din străinătate. Votul în străinătate este permis în toate statele membre, cu excepţia Cehiei, Irlandei, Maltei şi Slovaciei. În Bulgaria şi Italia, acest drept se aplică doar celor care locuiesc în UE.
Cetăţenii care locuiesc într-o altă ţară din UE pot alege să voteze pentru candidaţii din ţara de origine sau din ţara de reşedinţă. Alegătorul trebuie să aleagă pentru ce europarlamentari din ţara sa va vota, dar nu este legal să voteze în ambele ţări în acelaşi timp.
Cum se votează?
În unele state membre, între care România, alegătorii pot alege doar liste închise care nu permit schimbarea ordinii candidaţilor preferaţi, în timp ce în altele pot selecta candidaţi individuali într-un sistem preferenţial.
În funcţie de legislaţia naţională, unii alegători din străinătate pot vota la ambasadele naţionale, prin poştă sau electronic.
Cine poate candida?
Alegătorii pot alege dintre candidaţii individuali sau dintre delegaţii partidelor politice, în funcţie de ţară. Odată aleşi, politicienii din fiecare naţiune vor merge în grupurile europene care formează Parlamentul, în funcţie de orientările politice.
Unele state membre, printre care Germania, permit candidatura la alegerile europene doar pentru candidaţii partidelor politice sau asociaţiilor politice.
Persoanele alese nu pot ocupa funcţii în guvernele naţionale sau în alte organisme politice, cum ar fi Comisia Europeană, Curtea de Justiţie sau Curtea de Conturi, printre altele. Toţi candidaţii trebuie să fie cetăţeni ai UE.
Previziuni pentru alegerile din 2024
Şase din zece cetăţeni ai UE şi-au exprimat interesul de a vota la aceste alegeri, se arată într-un sondaj realizat în aprilie de agenţia de statistică a blocului comunitar, Eurostat.
O proiecţie realizată de agregatorul de sondaje Europe Elects a prognozat la sfârşitul lunii mai că, din cele 720 de locuri disponibile în PE, grupul de centru-dreapta al Partidului Popular European (PPE) va câştiga 180, Alianţa Progresistă de centru-stânga a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) 138, iar grupul liberal şi centrist Renew Europe (RE) 86.
Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) ar avea 75 de locuri, iar Identitate şi Democraţie (ID) ar fi coborât la 68 de la 84 în aprilie, după ce a expulzat formaţiunea germană de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Alte partide mai mici ar câştiga cele 173 de locuri rămase, arată datele Europe Elects.
Rezultatele alegerilor din 2019
Alegerile precedente au marcat o schimbare esenţială în politică, deoarece blocurile tradiţionale de centru-dreapta şi centru-stânga au pierdut teren în favoarea partidelor mai mici.
PPE şi Alianţa Progresistă de centru-stânga a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) şi-au văzut numărul combinat de locuri scăzând cu 76, pierzând majoritatea pe care o deţineau de mult timp. Acest lucru a necesitat formarea unei coaliţii mai largi, stimulând grupurile centriste şi pro-UE, cum ar fi Renew Europe şi Greens/EFA.
Prezenţa la vot a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, ajungând la 50,66%, o creştere de 8% faţă de 2014, ceea ce indică un interes public sporit faţă de probleme precum schimbările climatice, migraţia şi inegalitatea economică, scrie Reuters, potrivit news.ro.
