Alegeri Moldova 2025. Principalii concurenți electorali: Partidul Acțiune și Solidaritate, formațiunea politică pro-europeană care riscă să piardă puterea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Partidul Acțiune și Solidritate (PAS) este o formațiune politică de centru-dreapta care mizează pe aderarea la Uniunea Europeană (UE) ca direcție principală pentru dezvoltarea Republicii Moldova.
Cuprins:
Un partid fondat de Maia Sandu
Fondat la sfârșitul anului 2015, la inițiativa președintei Maia Sandu, PAS se află la al treilea scrutin parlamentar. S-a clasat pe locul trei - într-o alianță numită Blocul electoral „ACUM platforma DA și PAS” - în alegerile legislative din 24 februrie 2019, cu 26,84% voturi în 2019 (26 din 101 mandate) și a câștigat detașat alegerile anticipate din 11 iulie 2021, cu 52,80% din voturi (63 de mandate).
Candidată la președinție din partea PAS, Maia Sandu a pierdut la limită scrutinul din octombrie/noiembrie 2016 în fața fostului președinte pro-rus Igor Dodon, dar l-a învins detașat Igor Dodon în alegerile din noiembrie 2020 și apoi pe fostul procuror general Alexandr Stoianoglo în alegerile din octombrie/noiembrie 2024.
Șase ani de guvernare
Condus în prezent de președintele Parlamentului, Igor Grosu, PAS se află la guvernare din vara anului 2019, inițial într-o alianță temporară cu Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) - o alianță înființată pentru a înlătura regimul oligarhic instituit de Vladimir Plahotniuc -, apoi în baza unei majorități parlamentare solide.
Odată cu venirea PAS la putere, partid care s-a constituit pe fondul protestelor anti-Plahotniuc, oligarhul acuzat de capturarea statului a fugit din Republica Moldova. La șase ani de la fuga sa, oligarhul a fost arestat pe aeroportul din Atena și extrădat joi, cu trei zile înainte de alegerile parlamentare.
Prima guvernare PAS a fost marcată de dispute cu socialiștii, în timp ce a doua guvernare cu o rezistență din partea oamenilor din sistemul judiciar care se opun reformelor. Sloganul anti-corupție al partidului PAS încă rămâne valabil, în timp ce statul Republica Moldova se confruntă și cu alte provocări: războiul din Ucraina, înțețirea războiului hibrid al Moscovei, creșterea prețurilor etc.
Singurul partid clar pro-european favorit să acceadă în Parlament
Sub imboldul Maiei Sandu, PAS este partidul care a făcut cei mai evidenți pași pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Rep. Moldova a solicitat aderarea la UE pe 2 martie 2022 și a primit statutul de candidat pe 17 iunie același an. UE a lansat negocierile de aderare în iunie 2024.
De asemenea, sub guvernele formate de PAS, s-a observat o apropiere clară între Chișinău și București, mai ales în domeniul infrastructurii, cu acorduri privind construirea a noi poduri peste Prut, noi conexiuni energetice etc.
PAS și Maia Sandu, principalele ținte ale Rusiei în alegerile parlamentare din 2025
Orientarea pro-europeană a făcut din PAS principala țintă a Rusiei, care caută să impună la Chișinău un regim-marionetă favorabil Kremlinului. Mai multe investigații de presă, printre care cea a publicației NordNews, relevă din plin cum acționează Rusia pentru a învinge PAS și a provoca ulterior demisia Maiei Sandu.
Premierul Dorin Recean a acuzat miercuri Rusia că încearcă să preia puterea prin vărsarea a milioane de euro în Republica Moldova pentru a cumpăra voturi și pentru a instiga la dezordine. „Kremlinul se află și în centrul acestei campanii electorale pentru a obține puterea asupra Moldovei prin ocolirea opțiunii ei suverane”, a spus Recean după o ședință a cabinetului său.
Moscova neagă orice tentativă de a influența votul și acuză autoritățile pro-europene de la Chișinău de suprimarea opoziției pro-ruse și încurajarea așa-zisei rusofobii.
Incertitudine asupra menținerii la putere
Sub sloganul „Moldova poate!” și promisiunea oficializării aderării la UE, PAS caută să rămână la guvernare în următorii patru ani. După șase ani la guvernare, ani marcați inclusiv de pandemia de COVID-19 și de unele scandaluri interne, erodarea este vizibilă. Cu toate acestea, sondajele de opinie arată că PAS ar putea câștiga la limită în fața unui bloc electoral de stânga și pro-rus constituit în urma unei întâlniri la Moscova între trei lideri ai noii construcții politice: Igor Dodon (PSRM), fosta bașcană a Găgăuziei Irina Vlah (Partidul Inima Moldovei) și fostul premier comunist Vasile Tarlev (Partidul Viitorul Moldovei).
Totuși, este un mare semn de întrebare dacă PAS va reuși să obțină din nou majoritatea sau să găsească o alianță pentru a-și asigura majoritatea în viitorul Parlament al Republicii Moldova.
Susținut de un partid care s-a retras din cursă
Lista PAS la alegerile parlamentare este deschisă de Igor Grosu, urmat de Dorin Recean, vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman, fostul ministru de externe Nicu Popescu și fostul ministru al Muncii Marcel Spătari.
14 partide, patru blocuri electorale și patru candidați independenți figurează pe buletinul de vot de la alegerile programate duminică, 28 septembrie, în Republica Moldova. Blocul Unirea Națiunii s-a retras la începutul acestei săptămâni în favoarea PAS, pentru a păstra cursul european al micului stat situat între Ucraina sfâșiată de război și România.
