Alegerile în Ungaria, între două frici. De ce nu riscă nimeni un pronostic
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Relațiile dintre maghiarii din Ungaria și cei din diaspora au ajuns la tensiune maximă, alimentată de o imagine politică construită intenționat care arată că cei din diaspora ar dicta ce se va întâmpla în Ungaria în următorii ani. Nimic mai fals însă, în realitate există un consens al mai multor observatori ai alegerilor: sociologi, jurnaliști sau politicieni, care nu e însă discutat - pentru că nu e destul de senzaționalist. În realitate, alegerile din Ungaria sunt împărțite între două frici: frica de naționalismul lui Viktor Orbán și frica de tehnocrația lui Péter Magyar. În cazul victoriei celui din urmă, maghiarii din România și-ar putea pierde ajutoarele financiare primite de la Budapesta.
Cuprins:
- Mitul influenței decisive a diasporei versus realitatea matematică din buletine
- De ce se teme Péter Magyar
- Între capitalism naționalist și capitalism tehnocrat
- De ce se teme Viktor Orbán
- Povestea celor „23 de milioane de muncitori români” care urmau să cotropească Ungaria
- O dezbatere politică inexistentă din cauza fricilor celor două tabere
- Votul maghiarilor din diaspora contează și nu prea
Mitul influenței decisive a diasporei versus realitatea matematică din buletine
Adevărul e că alegătorii din diaspora maghiară influențează extrem de puțin rezultatele votului și toate voturile cumulate din Slovacia, România și Serbia pot decide cel mult viitorul mandatului unui singur deputat. De-a lungul anilor, la alegeri parlamentare din 2014, 2018, 2022 maghiarii cu dublă cetăţenie din România au votat cu peste 90% cu partidul Fidesz-KDNP. În 2014, 2018 contribuind la obţinerea unui singur mandat pentru partid, iar în 2022 la două mandate parlamentare.
Sau cum spune jurnalistul maghiar Princz Csaba, cu care Libertatea a vorbit despre alegerile din Ungaria din 12 aprilie: „E ca atunci când vine la tine un musafir, o rudă, un prieten bun și tu îl întrebi - ce să mâncăm, ce ai vrea să-ți pun pe masă? El se bucură că e întrebat, dar tu oricum pregătești și îl servești cu ce vrei tu. Noi ne simțim mai bine că ne întreabă ce vrem și cum vrem, dar ei își văd de treabă așa cum vor; și la final tot așa se întâmplă cum decid ei.”
Cu toate că J.D. Vance și-a anunțat prezența ca să-l sprijine pe Viktor Orbán în campanie, atât rolul lui Donald Trump, cât și cel al lui J.D. Vancesunt văzute ca fiind limitate, cu excepția cazului în care Ungaria ar fi reușit să devină un mediator real de pace între Ucraina și Rusia, la anunțata întâlnire care nu a mai avut loc, de la Budapesta.
În mod paradoxal, criza economică este considerată un avantaj pentru Orbán, deoarece „electoratul tinde să prefere stabilitatea cunoscută în perioade de incertitudine energetică și financiară”, spune Princz Csaba.
De ce se teme Péter Magyar
„Surpriza” ar putea să vină din cu totul alte zone însă, pentru că există zvonuri despre materiale compromițătoare (filmulețe) care ar putea apărea în ultimele zile de campanie, fapt ce trădează o tensiune ridicată între tabere.
„Am înțeles că filmulețul ăla se va publica doar dacă problema lui Orbán devine foarte mare. Poate îl țin pentru ultima zi, cine știe. E suspect că Péter Magyar a început deja să facă declarații despre el, deși pe site nu a apărut nimic clar. Dacă el a vorbit despre asta, înseamnă că e ceva serios acolo de se tem așa tare”, spune jurnalistul.
Și sociologul Csilla Zsigmond a explicat pentru Transtelext cum Guvernul Fidesz, condus de Viktor Orbán, a remodelat sistemul electoral pentru a transforma voturile maghiarilor din diaspora într-un simbol politic. Această strategie, spune Zsigmond, a amplificat semnificația voturilor prin corespondență, deși ponderea lor reală rămâne limitată.
Un sondaj recent arată că 60% dintre cetățenii maghiari se opun actualului sistem de vot, ceea ce a alimentat tensiuni în relațiile dintre Ungaria și comunitatea maghiară din România. Potrivit lui Csilla Zsigmond, o eventuală schimbare de guvern la Budapesta ar putea aduce ajustări sistemului electoral, deși retragerea dreptului de vot pentru cetățenii cu dublă cetățenie este puțin probabilă.
De altfel, jurnalistul Princz Csaba are aceeași părere și spune că voturile maghiarilor de peste granițe sunt percepute ca având o pondere limitată (echivalentul a aproximativ un mandat de deputat), dar există un sentiment de „consultare simbolică”: maghiarii din Ardeal se simt bine că sunt întrebați, chiar dacă deciziile majore se iau tot la Budapesta, conform intereselor de acolo. O victorie a lui Péter Magyar este privită cu scepticism, deoarece ar putea însemna o scădere a solidarității Budapestei față de Ardeal.
Între capitalism naționalist și capitalism tehnocrat
Pe de o parte, Viktor Orbán reprezintă linia conservatoare, cu un stat care intervine în economie și pune mare preț pe solidaritatea etnică cu maghiarii din afara granițelor. Beneficiază de 16 ani de experiență și de „mașinăria” de campanie. De celaltă parte, Péter Magyar este perceput ca fiind mai liberal, susținând un model capitalist cu mai puțină intervenție statală și o guvernare bazată pe tehnocrați.
Ceva ce presa din afara țării numește o „schimbare de regim”, o eventuală victorie a lui Magyar ar însemna trecerea de la controlul politic al economiei la un model mai tehnic și, posibil, o răcire a relațiilor/ajutoarelor pentru maghiarii din diaspora, spune jurnalistul.
„Orbán e conservator, iar Péter Magyar e mai liberal. De aici vine ideea de schimbare. E mai mult îndreptat spre capitalism și pe intervenția mai mică a statului în economie. Orbán vrea ca statul să aibă un pic de control asupra economiei. Vezi că Péter Magyar are deja tehnocrați pregătiți pentru viitorul guvern, pe când Orbán mai puțin. Nu se gândește neapărat să aleagă bancheri printre oamenii lui”, crede Princz.
De ce se teme Viktor Orbán
Diferența dintre cele două tabere este însă așa de mică și lucrurile se schimbă atât de brusc de la o zi la alta încât nimeni nu știe cine va câștiga. Într-o zi balanța înclină spre Orbán, în următoarea spre Magyar.
„Nu știu ce o să fie pe 12 aprilie, sau cum se va vota. Nici colegii mei nu se riscă să dea un pronostic, sunt foarte rezervați. Nimeni nu vrea să spună cine va câștiga și cu cât. Totuși, criza asta economică și de energie cred că e mai degrabă în avantajul lui Orbán.
Uite, anul trecut de Crăciun, în târgul din Satu Mare, am discutat cu cineva care s-a născut aici, dar trăiește de 30 de ani în Ungaria. Atunci am zis că Orbán are mai multe șanse pentru că ai lui știu să preia conducerea la final de campanie. Dar acum, nici eu nu mai sunt așa sigur. Orbán e de 16 ani la conducere, are experiență de campanie, pe când Péter Magyar e la prima încercare. Nu știm ce echipă are. De aceea am crezut că Orbán va fi „în șa” la final, dar se pare că nu e așa ușor”, spune el.
Punctul de cotitură a fost în momentul în care Fidesz a legat dubla cetățenie de dreptul de vot. O decizie care a avut o rațiune politică internă, mai degrabă decât una națională. Dacă dreptul de vot și cetățenia ar trebui să fie conectate, această legătură ar fi trebuit să fie rezultatul unei dezbateri publice și consultări reale, ceea ce nu s-a întâmplat.
Povestea celor „23 de milioane de muncitori români” care urmau să cotropească Ungaria
Problema datează de la referendumul din 2004, când subiectul dublei cetățenii a devenit parte a unei lupte politice interne. Campania MSZP, care avertiza împotriva celor „23 de milioane de muncitori români” care ar putea fura locurile de muncă din Ungaria, a contribuit la consolidarea unei percepții negative asupra maghiarilor din România, afectând poziția minorității maghiare pe termen lung.
Fidesz a folosit atunci acest context pentru a-și construi o narațiune politică națională, prezentându-se drept o forță de «reparare» împotriva «trădării naționale a stângii».
Dar cum s-a ajuns la asta? În ajunul alegerilor din 2002, Viktor Orbán și prim-ministrul român de atunci, Adrian Năstase, au discutat despre facilitarea angajării cetățenilor români în Ungaria.
Partidul MSZP – care, după cum s-a dovedit, implementa pe atunci ideea lui Ferenc Gyurcsány – a lansat o campanie destul de xenofobă, în care a avertizat că acordul va face ca 23 de milioane de muncitori români să inunde Ungaria: se vor stabili, vor lua locurile de muncă ale maghiarilor și vor supraîncărca sistemul de asistență socială.
Acordul a fost încheiat, românii puteau să lucreze mai ușor în Ungaria, dar nu s-au stabilit acolo în număr mare – piața muncii din Ungaria nu era deloc atât de atractivă pe cât sugerase opoziția. Câțiva ani mai târziu, odată cu aderarea României la UE, piața muncii din Ungaria a fost complet deschisă românilor, dar amenințarea cu „noul Trianon” tot nu s-a materializat. În anii următori, aproximativ 3 milioane de români au plecat la muncă în străinătate, dar marea majoritate a lor s-a îndreptat spre țări din Europa de Vest care promiteau salarii mult mai mari.
Ulterior, Fidesz a transformat acordarea cetățeniei maghiare într-un gest moral incontestabil, eliminând posibilitatea dezbaterii. Comunitățile maghiare din diaspora nu au solicitat extinderea dreptului de vot. Niciuna dintre organizațiile politice maghiare minoritare nu a susținut această inițiativă, însă climatul politic creat de Fidesz a făcut imposibilă opoziția deschisă.
UDMR, principalul partid maghiar din Transilvania, și-a exprimat inițial criticile, dar a cedat treptat sub presiunea politică și a pierdut capacitatea de a influența această problemă.
După 2010, Fidesz a monopolizat decizia privind dreptul de vot, excluzând consultările și dezbaterile.
În Transilvania, această dinamică a fost mai vizibilă decât în alte regiuni. UDMR a ajuns să domine procesul de colectare a voturilor, în timp ce Centrele pentru Democrație susținute de Fidesz au fost desființate. Fenomenul nu este unic pentru Transilvania, doar că aici se manifestă cel mai pronunțat.
Prin aceste strategii, Fidesz a reușit să controleze discursul politic în diaspora maghiară, transformând voturile din străinătate într-un instrument simbolic. Votul prin corespondență al maghiarilor din afara Ungariei rămâne deci până azi un subiect controversat, amplificat de schimbările sistemului electoral introduse de guvernul condus de Viktor Orbán. Acesta este și motivul pentru care importanța acestui tip de vot este frecvent exagerată, iar percepțiile distorsionate legate de ponderea sa reală au devenit o parte integrantă a discursului public.
O dezbatere politică inexistentă din cauza fricilor celor două tabere
Dar de ce voturile prin corespondență influențează distribuția mandatelor parlamentare doar într-o măsură limitată, afectând maximum două mandate?
Un aspect central al acestui fenomen este distribuția extrem de unilaterală a voturilor prin corespondență. În 2022, 94% dintre acestea au fost în favoarea Fidesz, o tendință accentuată și în alegerile din 2018.
În același timp, percepția că aceste voturi reprezintă majoritatea maghiarilor din România este eronată. De fapt, ele reflectă alegerea celor 311.128 de cetățeni maghiari cu dublă cetățenie din România care s-au înregistrat pentru alegerile maghiare din ultimii 15 ani. Aproximativ jumătate dintre maghiarii cu dublă cetățenie nici măcar nu sunt înregistrați, iar o treime din populația maghiară cu drept de vot din România nu deține dublă cetățenie. Astfel, mesajul că „94% dintre maghiarii din România au votat pentru Fidesz” - este simplist și fals.
Csilla Zsigmond critică atât campania Fidesz, cât și structura politică ce alimentează aceste disproporții. După 16 ani de guvernare, Fidesz a redus comunicarea politică la un mesaj simplu, bazat pe frică: „Dacă Viktor Orbán nu este prim-ministru, va fi război”. Această strategie elimină orice posibilitate de dezbatere politică semnificativă, distorsionând rolul maghiarilor de peste graniță și sugerând că voturile lor sunt cruciale.
În paralel, partidul DK (Democrația Maghiară) exploatează această disproporție în propria campanie, tematizând retragerea drepturilor de vot ale maghiarilor din afara Ungariei. „Repetarea amenințării la adresa maghiarilor de peste graniță este la fel de dăunătoare, lipsită de demnitate și falsă ca propaganda anti-ucraineană a guvernului”, afirmă Zsigmond.
În Transilvania, unde televiziunile Duna TV și M1 reprezintă principalele surse de informare, mai ales pentru generația mai în vârstă, comunitatea este totuși expusă predominant unei narațiuni guvernamentale, mult mai puternice și mai puțin contrabalansate decât chiar în Ungaria. Pe lângă toate astea, prezența constantă a politicienilor Fidesz în regiune, de la miniștri la secretari de stat, contribuie la întărirea acestei influențe. În plus, parteneriatul cu UDMR consolidează ideea unei singure opțiuni politice viabile pentru maghiarii din Transilvania.
Votul maghiarilor din diaspora contează și nu prea
Pentru a afla și percepția UDMR despre alegerile din 12 aprilie, Libertatea a vorbit și cu Turos Lóránd, senator UDMR. L-am întrebat decă cele 311.457 de persoane din România care s-au înscris pe listele electorale, pot ele să decidă viitorul Ungariei.
„Nu, aceste persoane nu pot decide singure viitorul Ungariei. Pentru a înțelege impactul lor real, trebuie privită dimensiunea întregului electorat. În Ungaria există aproximativ 8 milioane de alegători, dintre care, la alegerile parlamentare, participă în mod obișnuit între 5 și 6 milioane. În ceea ce privește diaspora fără domiciliu în Ungaria, categorie în care se încadrează și cei aproximativ 311.000 de cetățeni din România înscriși pe liste, doar o parte votează efectiv, de regulă în jur de 250.000 de persoane.
Astfel, ponderea acestui segment este de aproximativ 4–5% din totalul voturilor exprimate pe liste. Din punct de vedere al influenței concrete, acești alegători pot vota doar listele de partid și contribuie, în general, la obținerea a 1–2 mandate parlamentare. Într-un parlament format din 199 de locuri, această contribuție reprezintă o pondere redusă și nu este suficientă pentru a decide de una singură rezultatul alegerilor.
În concluzie, deși votul lor contează și poate avea un rol în situații foarte strânse, el nu este decisiv pentru viitorul politic al Ungariei. Conform sondajelor cunoscute, aproximativ 91–92% dintre cei din diaspora care își vor exprima votul îl susțin pe Viktor Orbán. ceea ce nu reprezintă o noutate. Prin urmare, este de așteptat ca și în Transilvania, dintre cei care dețin cetățenie maghiară și participă la vot, în jur de 80-90% să opteze pentru actualul premier”, spune el.
Totuși, chiar și așa, apariția Partidului Tisza a început să zguduie această dominație a lui Viktor Orbán, deși efectele sale sunt momentan limitate. Campanii precum marșul lui Péter Magyar, care a culminat la Oradea, au încercat să ofere alternative politice pentru comunitățile maghiare din România.
Cât despre ajutoare din exterior, nici senatorul UDMR nu crede că vizita lui J.D.Vance poate schimba în mod decisiv rezultatul alegerilor din Ungaria. „Desigur, vizitele unor politicieni internaționali pot avea o valoare simbolică și pot transmite anumite mesaje politice, însă impactul lor asupra votului efectiv este limitat”.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla în cazul unei schimbări de guvern, urmărită cu emoție. „Dacă va câștiga Orbán, știm ce a fost în ultimii 16 ani. Mare parte a maghiarilor din Ardeal sunt mulțumiți, pentru că politica lui e bazată pe solidaritate. Dacă va câștiga Péter Magyar și tehnocrații lui, cred că solidaritatea asta față de maghiarii de peste granițe o să scadă. În rest, economia poate să urce sau să scadă, nu depinde mereu doar de Ungaria.”
UITUCUL 08.04.2026, 14:38
Ca si Petrov in Romanika pe vremuri ...Orban a pus mana pe tot in Ungaria. ,,statul" lui Orban cu curul in 2 barci...si cu SUA si cu Rusia..nu e bun.... Poate e timpul schimbarii....