Un extremist din Noua Dreaptă le cere judecătorilor să-i returneze insigna cu simbolul Gărzii de Fier. Alexandru Bâlcu a lipit abțibilduri cu Zelea Codreanu pe cea mai veche sinagogă din București

Alexandru Bâlcu a lipit abțibilduri cu chipul lui Corneliu Zelea Codreanu și cu mesaje ale Mișcării Legionare tocmai pe Sinagoga Eșua Tova, pe care legionarii au profanat-o în urmă cu 85 de ani, în timpul Pogromului de la București.

În perioada 21-23 ianuarie 1941, în timpul Rebeliunii Legionare, sute de evrei din Capitală luați de pe stradă de către echipe ale Gărzii de Fier au fost bătuți, torturați și uciși.

Tot atunci au fost vandalizate zeci de sinagogi – printre care și Sinagoga Eșua Tova – precum și mii de imobile (locuințe ale evreilor, magazine sau instituții). Zeci de evrei au fost duși în zonele limitrofe (pădurile Băneasa și Jilava), unde au fost dezbrăcați și împușcați de grupuri de legionari.

Noua Dreaptă, o organizație fascistă tolerată de autorități

Alexandru Bâlcu este unul dintre cei mai fervenți membri ai organizației extremiste Noua Dreaptă, care ar trebui să fie vizată direct de sancțiunile OUG 31/2002, privind interzicerea organizațiilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.

• Noua Dreaptă are ca simbol crucea celtică, pe care o afișa în trecut ca stemă neagră într-un cerc alb, pe fundal roșu, imitând până la identitate drapelul nazist.
• Mai recent, organizația a adoptat o serie de simboluri legionare, precum gratiile de fier, pe fond verde.
• Gruparea editează reviste în care promovează Mișcarea Legionară, dar care circulă în format PDF în cercuri restrânse, în timp ce public se declară o organizație „patriotică”.
• Noua Dreaptă speculează la maximum portițele legislative din OUG 31/2002, cum ar fi abordarea temelor legionare „în scop științific sau educațional” ori faptul că nu toate simbolurile extremiste sunt clar definite de lege.

Conform OUG 31/2002, o astfel de organizație este „orice grup format din trei sau mai multe persoane care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”.

Ideile și concepțiile care sunt sancționate de lege sunt:

• ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase
• superioritatea unor rase şi inferioritatea altora
• antisemitismul
• incitarea la xenofobie
• recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice
• naţionalismul extremist. 

Prin Legea nr. 217 din 23 iulie 2015, în rândul organizațiilor cu caracter fascist a fost introdusă și Mișcarea Legionară, o organizaţie fascistă din România care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile de „Legiunea Arhanghelului Mihail”, „Garda de Fier” şi „Partidul Totul pentru Ţară”.

Teoretic, „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup”.

Practic, deși Noua Dreaptă promovează constant ideile și concepțiile Mișcării Legionare și ar intra sub incidența OUG 31/2002, așa cum a fost ea modificată și completată în 2015, organizația nu a fost scoasă în afara legii nici până în prezent.

Consideră că „Legea Vexler” este „antiromânească”

Pe data de 29 august 2024, Alexandru Bâlcu a fost prins de un jandarm în timp ce lipea pe Sinagoga Eșua Tova din sectorul 1, cel mai vechi lăcaș de cult evreiesc din București, abțibilduri cu „Garda de Fier”, „Trăiască Legiunea și Căpitanul” și „Corneliu Zelea Codreanu – exemplul său, lupta noastră”.

• „Fiind întrebat cu privire la aspectele constatate, a afirmat că a lipit cele trei abțibilduri, pe care le-a confecționat manual, în mod special pe ușile Sinagogii Eșua Tova, în semn de protest față de legile antiromâne și, totodată, anticonstituționale, respectiv legea antilegionarilor și legea «Vexler».
• A mai precizat acesta că a protestat astfel și pentru declararea zilei de 14 mai ca fiind ziua naţională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste, ca ziua prieteniei româno-israeliene.
• Fiind audiat, inculpatul a recunoscut faptele reținute în sarcina sa, acesta arătând că în perioada 23-08.2024 – 29.08.2024 a confecționat personal patru abțibilduri care conțineau mesaje legionare (…) .
• Pentru realizarea acestor stickere, inculpatul a susținut că a achiziționat autocolant, a printat imagini de pe internet cu ajutorul cărora a realizat simbolurile Mișcării Legionare.
• Inculpatul a învederat că a recurs la acest gest întrucât a intenționat să își exprime revolta față de umilința la care este supus poporul român prin adoptarea mai multor legi antiromâne”, notează procurorii în rechizitoriu cu privire la reacția lui Alexandru Bâlcu în momentul în care a fost prins.

Actul normativ la care se referă extremistul este Legea nr. 241/2025 prin care au fost înăsprite pedepsele pentru faptele prevăzute de OUG 31/2002. Este cunoscută drept „Legea Vexler”, după numele inițiatorului, deputatul de etnie evreiască și reprezentant al acestei comunități, Silviu Vexler.

I-a cerut instanței să-i înapoieze insigna cu simbolul Gărzii de Fier

Pe data de 23 iulie 2025, Alexandru Bâlcu le-a cerut judecătorilor să-i dea înapoi insigna cu crucea legionară, simbol interzis chiar de legea în baza căreia este judecat:

• „Inculpatul (Bâlcu Alexandru – n.r.) având ultimul cuvânt arată că, așa cum i-a promis doamna procuror de caz, insigna care i-a fost confiscată cu crucea legionară i s-a zis că poate fi înapoiată. 
• La percheziția domiciliară din data de 19 decembrie, pe lângă al patrulea abțibild cu Garda de Fier i s-a reținut și o insignă care la cererea lui poate fi înapoiată.
• A spus că protestează tocmai față de această OUG 31/2002, pe care o consideră o lege stalinistă (în baza căreia – n.r.) poate fi acuzat de legionalism, fascism, antisemitism și restul. 
•  Își menține atitudinea pe care o consideră doar un protest pașnic, mai ales față de declararea zilei de 14 mai, care este o zi de cinstire a martirilor din termitele comuniste, în memoria marilor arestări comuniste din 14 mai 1948.
• Anul trecut, aproape peste noapte, a fost declarată și zi de prietenie între România și Israel (deși – n.r.) conform Legii 127/2017, în Parlamentul României, trebuiau, și nu numai la radio, la televiziune, evocați martirii și cei (din mișcarea – n.r.) anticomunistă, mai ales cei arestați în acea noapte.
• În timp, s-a evocat prietenia dintre România și Israel, ceea ce este și fals, pentru că tratatul de prietenie dintre România și Israel s-a semnat pe data de 11 iunie (n.r. – 1948, dată la care au fost puse bazele relațiilor diplomatice), și nu pe 14 mai, deci a considerat-o o insultă la adresa poporului român pentru că această lege se aplică în România, nu în altă parte”, se arată în Încheierea de ședință din data de 23 iulie 2025.

Instanța: „Prezintă pericol relativ ridicat, dar a recunoscut faptele”

Alexandru Bâlcu a fost judecat pe fond la Judecătoria Sectorului 1 și condamnat la doar un an de închisoare cu suspendare pentru două infracțiuni:

• confecţionarea, vânzarea, răspândirea, precum şi deţinerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe
• utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Deși pentru fiecare dintre aceste fapte legea prevede închisoarea de până la 3 ani, judecătorul fondului a ales să-l condamne pe Alexandru Bâlcu la o pedeapsă orientată spre minimum, pentru motivele expuse în Hotărârea nr. 945/2025, consultată de Libertatea:

• „Față de dispozițiile legale amintite se reține că abțibildurile confecționate și utilizate de inculpat reprezintă simbol fascist în sensul art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 31/2002.
• Urmarea constă în starea de pericol produsă pentru relațiile sociale referitoare la prevenirea și combaterea incitării la ură națională, rasială sau religioasă, la discriminare, precum și la prevenirea și combaterea de infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, iar legătura de cauzalitate rezultă chiar din materialitatea faptei.
• Sub aspectul laturii subiective, se reţine că inculpatul a acţionat cu forma de vinovăție a intenţiei directe, prevăzute de art. 16 alin. 3 lit. a din Codul penal, aspect relevat de modul și împrejurările comiterii faptelor reținute în sarcina sa, acesta cunoscând că realizarea și utilizarea simbolurilor fasciste în public este interzisă de lege a înțeles să procedeze astfel în semn de protest, urmărind astfel rezultatul produs constând în lezarea relaţiilor sociale care interzic confecționarea și utilizarea în public a acestor simboluri. (…)
• Instanţa reţine că inculpatul prezintă un grad relativ ridicat de pericol pentru ordinea publică, săvârşind infracţiunile în concurs.
•  În acelaşi timp, instanţa va avea în vedere faptul că inculpatul are vârsta de 55 de ani, de profesie inginer, studii superioare, căsătorit, stagiul militar efectuat, necunoscut cu antecedente penale.
• De asemenea, trebuie avută în vedere și atitudinea inculpatului față de urmările faptelor sale și față de circumstanțele reale ale săvârșirii acestora. Astfel, inculpatul a avut o atitudine sinceră, acesta recunoscând infracțiunile reținute în sarcina sa.
• Având în vedere împrejurările mai sus-expuse, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins prin stabilirea unei pedepse al cărei cuantum va fi orientat spre minim (…).
•  Astfel, (…) va condamna pe inculpatul (Bâlcu Alexandru – n.r.), la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de confecţionarea, vânzarea, răspândirea, precum şi deţinerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
• Va condamna pe inculpatul (Bâlcu Alexandru – n.r.) la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
• Va contopi pedepsele aplicate prin prezenta, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare la care se va adăuga sporul obligatoriu de o treime din celelalte pedepse, respectiv 3 luni închisoare, în final inculpatul (Bâlcu Alexandru – n.r.) urmând a executa pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare.
• Instanţa constată că în cauză sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de legiuitor, pedeapsa aplicată pentru concursul de infracțiunii fiind mai mică de 3 ani închisoare, iar inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor astfel încât se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea de către inculpat a pedepsei aplicate.
• De asemenea, se reţine că inculpatul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii”, se arată în documentul citat.

Alexandru Bâlcu a contestat hotărârea pe rolul Curții de Apel București, care se va pronunța pe 18 iunie 2026.

Dacă instanța de apel confirmă soluția Judecătoriei Sectorului 1, extremistul va presta 90 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, la Direcția Generală pentru Protecția Copilului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro