Gadheim, un sătuc din Germania ce aparține de localitatea Veitshöchheim, este, de pe 1 februarie 2020, centrul geografic al Uniunii Europene. Totul, după procesul de retragere a Regatului Unit din blocul comunitar, finalizat cu o zi înainte.
Cuprins:
Centrul Uniunii Europene este în mijlocul unui câmp din sătucul Gadheim, Germania. Acolo unde autoritățile locale au încercat să facă un loc în care oamenii să vină și să imortalizeze trecerea lor prin zonă.
O piatră mare de jumătate de metru și o bornă metalică înaltă semnalizează zona specială a Uniunii.
Totul înconjurat de viță-de-vie, specifică zonei. Dar și o bancă pe care pot încăpea cinci, șase persoane care să vadă apusurile spectaculoase din Germania.
În plus, o ramă de tablou în care cei care ajung în Veitshöchheim să stea și să urce pozele pe rețelele de socializare.
Nu lipsesc nici informațiile despre istoricul Uniunii Europene și despre cum centrul geografic al UE s-a schimbat în ultimii ani.
Plus un cod QR prin care, dacă este scanat, trecătorii prin zonă află toate informațiile necesare.
Sătucul Gadheim a primit această distincție în urmă cu patru ani. Atunci când Marea Britanie a făcut un pas în spate, după 47 de ani de la aderare, fiind prima ţară care iese din blocul comunitar.
Până atunci, kilometrul zero al Uniunii era în Westerngrund, o altă comună nemțească din Bavaria.
Centrul Uniunii Europene s-a schimbat de șapte ori până acum, din 1987 și până în prezent.
În primii trei ani, centrul geografic era în comuna franceză Saint-André-le-Coq. Apoi a ajuns în Saint-Clément, tot din Franța (1990-1995), în Belgia, la Viroinval (1994-2004).
Din 2004, centrul s-a mutat în Germania. Kleinmaischeid (2004-2006), Meerholz (2007-2013) și Westerngrund (2013-2020).
Datele ultimului recensământ din 2019 arată că în Gadheim locuiau 1.268 de persoane, majoritatea populației, 24%, fiind între 45 și 60 de ani, urmați de cei din grupa 60-75 (21%) și 30-45 de ani (17%).
Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană a început la 1 februarie 1993. La 22 iunie 1995, la Paris, ministrul român al afacerilor externe, Theodor Meleşcanu, a depus cererea oficială a României de aderare la Uniunea Europeană.
Parlamentul European a votat, pe 16 decembrie 2004, raportul referitor la progresele României pe calea aderării la Uniunea Europeană, recomandând semnarea tratatului de aderare în primăvara anului 2005 şi aderarea efectivă, împreună cu Bulgaria, la 1 ianuarie 2007.
Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania. Suedia, Țările de Jos, Ungaria.