Analiză Foreign Policy: Ucraina are nevoie de 600 de miliarde de dolari pentru reconstrucție, de peste două ori PIB-ul României. Cum poate fi ajutată

Livrările de armament către Ucraina au monopolizat discuția publică despre sprijinul pe care țara invadată ar trebui să-l primească din partea Occidentului pentru a câștiga războiul contra Rusiei. Însă un subiect mai puțin abordat este modul în care economia ucraineană trebuie ajutată să funcționeze în vreme de război, scrie Bart M.J. Szewczyk, cercetător senior la German Marshall Fund și profesor la Sciences Po Paris, într-o analiză Foreign Policy.

Aproape șase milioane de refugiați au părăsit Ucraina, iar 7,7 milioane de oameni sunt refugiați intern, conform datelor de până în 21 aprilie. În țară rămân aproximativ 38 de milioane de cetățeni care au nevoie de sprijin pentru a avea un loc de muncă și mâncare, pentru a menține funcțională infrastructura țării și pentru a finanța serviciile publice. O economie funcțională este esențială pentru moralul luptătorilor, dar și al populației civile, subliniază Szewczyk.

În afara distrugerilor de infrastructură, Rusia a reușit să blocheze porturile Ucrainei și a bombardat fabrici și infrastructură esențială. În plus, a furat, estimativ, 400.000 de tone de cereale din hambarele ucrainene pe care le-a dus peste graniță. 

Ce țări ar putea contribui la asistența financiară a Ucrainei

Cel mai greu va fi mobilizarea unor fonduri suficiente pentru a finanța economia Ucrainei, mai spune profesorul de la Sciences Po. Un model ar putea fi Grupul Consultativ de Apărare a Ucrainei, în care sunt aproximativ 40 de țări, care s-a întâlnit recent pentru a coordona ajutorul militar. Un grup similar s-ar putea crea pentru sprijinul economic și financiar în viitorul G20, refăcut fără Rusia. Țări precum Coreea de Sud, Arabia Saudită și Mexic pot contribui la acest efort, scrie profesorul Szewczyk.

Înainte de război, UE și SUA deja și-au coordonat asistența economică și tehnică, în cadrul Grupului de Sprijin pentru Ucraina G7. Acest grup a fost lansat la summitul din 2015 al G7, și cu sprijinul profesorului Bart M.J. Szewczyk, care în acel moment era consilier pe problemele Ucrainei în Departamentul de Stat al SUA. 

Grupul funcționează prin întâlnirile periodice ale ambasadorilor din Kiev (ai statelor membre G7: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA), dar Szewczyk consideră că este un nivel prea mic pentru ce ar însemna un grup similar pe probleme economice. Astăzi, orice grup de contact ar trebui să fie mult mai ambițios, lucrând cu angajamente financiare de zeci de miliarde de dolari, dacă nu mai mult, scrie profesorul. 

Această împărțire a sprijinului între cele două forțe transatlantice ar putea sugera un viitor model de cooperare. Așa cum spunea președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Europa are o „responsabilitate specială” față de Ucraina și trebuie să aloce „investiții masive” pentru a o susține. 

Banca Mondială: PIB-ul Ucrainei va scădea cu 45% în 2022

Acum, pronosticurile cu privire la prăbușirea economiei sunt îngrijorătoare: Banca Mondială estimează că Produsul Intern Brut (suma valorii de piață a tuturor bunurilor și serviciilor) se va contracta cu 45% în acest an. 

Vestul a început să ia unele măsuri fără precedent, dar vitale pentru economia ucraineană, de liberalizare a schimburilor comerciale. UE a propus, la sfârșitul lunii aprilie, să fie eliminate temporar toate tarifele și cotele pentru exporturile ucrainene, notează Bloomberg. De asemenea, s-a propus și înlăturarea temporară a tarifelor și cotelor pe oțel, bunuri industriale și produse agricole care nu sunt acum acoperite de acordurile comerciale dintre UE și Ucraina. 

UE nu a mai luat niciodată astfel de măsuri de liberalizare a comerțului, acestea sunt fără precedent în amploarea lor: acordarea Ucrainei de zero tarife și zero cote de piață către spațiul european. De la începutul agresiunii rusești, UE a prioritizat importanța susținerii economiei Ucrainei.

Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru Comerț:

Și președintele american Joe Biden a subliniat importanța sprijinirii economiei ucrainene. Într-o declarație recentă, când a solicitat Congresului aprobarea unui ajutor de 33 de miliarde de dolari, Biden a spus că ucrainenii au nevoie de această sumă uriașă pentru „a face ca sacrificiul și curajul lor să aibă un scop, astfel încât să poată continua această luptă”. 

100 de miliarde de dolari, daunele Ucrainei în infrastructură

În prezent, situația economică a Ucrainei este critică. În infrastructură a suferit pierderi în valoare de peste 100 de miliarde de dolari, conform unor estimări ale ONU, deși acestea se perimează rapid, având în vedere că Rusia atacă în mod constant infrastructura civilă a țării. 

Perspectivele economice ale Ucrainei pe termen lung sunt condiționate atât de finalul conflictului, inclusiv de cât de mult teritoriu și resurse va controla, cât și de nivelul de stabilitate și securitate care va fi stabilit după război. 

Prin comparație, UE și instituțiile financiare europene – principalii susținători ai Ucrainei – au furnizat în jur de 18 miliarde dolari în granturi și împrumuturi pentru Ucraina, între 2014 și 24 februarie 2022. În aceeași perioadă, SUA au acordat o asistență financiară mult mai redusă, de numai două miliarde de dolari. 

„Interesul UE este ca Ucraina să reziste economic”

Exporturile Ucrainei în Europa au totalizat peste 30 de miliarde de dolari anul trecut, așa că o creștere cât de mică poate livra banii de care țara are atâta nevoie. În același timp, guvernul de la Kiev poate decide ce bunuri să trimită la export și ce bunuri să oprească pentru consumul intern.

Occidentul are suficient de multe resurse pentru a finanța economia de război a Ucrainei prin granturi, împrumuturi și concesii comerciale. O Ucraină funcțională este în interesul Vestului și, în special, al Europei, mai spune profesorul. 

În plus, un colaps și mai mare al economiei Ucrainei ar putea trimite alte milioane de refugiați în Europa. 

Din cauza faptului că porturile ucrainene sunt blocate de flota Rusiei, exporturile de cereale, de pildă, către piețele din afara Europei au nevoie de tranzituri sigure prin coridoare verzi. Comisia Europeană s-a concentrat pe această problemă complexă, care presupune includerea unor inspectori de frontieră suplimentari, proceduri de siguranță și o nouă capacitate feroviară, pentru a facilita extinderea fluxului de mărfuri. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE