Dunărea ar putea scădea sub minimul istoric din august 2003, avertizează Apele Române: ce se întâmplă cu centrala de la Cernavodă

„Următoarele două săptămâni sunt critice”

Proiecțiile hidrologice arată o tendință continuă de scădere, iar prognozele pentru perioada următoare nu indică o revenire rapidă a volumului de apă adus de fluviu din Europa Centrală.

Hidrologii subliniază că debitele preconizate pentru această lună sunt considerabil mai mici decât media multianuală a lunii august. Absența unor ploi consistente pe cursurile marilor afluenți europeni ai Dunării, cum ar fi Inn, Drava sau Sava, menține presiunea pe întregul sector românesc.

Lipsa precipitațiilor, atât pe sectorul românesc, cât și în bazinul superior al Dunării, face ca „următoarele două săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic”.

„Vestea bună este că, în Austria, s-au înregistrat în ultimele zile precipitații care au determinat creșteri ale debitelor râurilor interioare, însă efectele acestora vor ajunge la intrarea Dunării în România în aproximativ șapte zile, iar în zona Cernavodă după încă aproximativ cinci zile”, au anunțat reprezentanții Administrației „Apele Române”.

Una dintre cele mai dificile perioade

Potrivit specialiștilor, „România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii. Prognoza de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică faptul că, în data de 6 august, Dunărea ar putea atinge la intrarea în țară un debit mai mic decât minimul înregistrat în august 2003, când debitul a fost de 1.600 mc/s. În ianuarie 1985 s-a înregistrat un debit de aproximativ 1.400 mc/s, însă această valoare nu este comparabilă, deoarece a fost determinată de blocarea scurgerii apei ca urmare a formațiunilor de gheață de pe sectorul românesc al Dunării”.

Sâmbătă, Dunărea înregistrează la intrarea în țară un debit de 1.550 mc/s, de aproximativ trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie (4.700 mc/s) și a lunii august (3.900 mc/s). Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, debitul este cu aproximativ 25% mai mic (1.550 mc/s în 2026, față de 2.000 mc/s în 2025).

Și râurile interioare din vestul țării (Crișana și Banat), precum și cele din Oltenia, Muntenia și Moldova înregistrează debite sub valorile specifice acestei perioade, arată Apele Române.

În unele sectoare, în special în Crișana, se manifestă deja fenomene de secare, iar acestea se vor accentua în perioada următoare. În consecință, pot fi necesare restricții temporare în alimentarea cu apă, în special în zonele rurale, unde fântânile sunt afectate de lipsa precipitațiilor.

„Având în vedere regimul deficitar de precipitații atât pe sectorul românesc, cât și în bazinul superior al Dunării, următoarele două săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic(…), avertizează specialiștii.

Scufundarea controlată a unor barje cu 500 de tone de piatră

Din cauza scăderii nivelurilor Dunării, după finalizarea măsurătorilor batimetrice realizate de Forțele Navale Române, se va încerca scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră.

Acestea vor permite dirijarea unui volum mai mare de apă către Dunărea Veche dinspre Brațul Bala. Totodată, Administrația Fluvială a Dunării de Jos a început lucrările de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala.

„Operațiunea este una deosebit de complexă și presupune realizarea unui epiu (dig de dirijare), cu scopul de a concentra debitele către sectorul Cernavodă. Intervenția implică riscuri tehnice semnificative, principalul risc fiind ca, în condițiile nivelurilor extrem de scăzute ale Dunării și ale unei situații hidrologice fără precedent, efectul hidraulic urmărit să nu fie atins în totalitate. De asemenea, lucrările pot determina o creștere temporară a turbidității apei. Chiar și în aceste condiții, autoritățile statului român asigură populația că vor depune toate eforturile necesare în vederea asigurării, pe cât posibil, a debitelor minime necesare producției de energie nucleară”, au transmis reprezentanții Administrației „Apele Române”.

Rezerva de apă din lacurile de acumulare este de aproximativ 70%

De asemenea, conform hidrologilor, coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, ceea ce reprezintă rezerva strategică pentru alimentarea cu apă a populației.

Autoritățile fac apel la cetățeni pentru utilizarea responsabilă a apei și a energiei electrice: „Reducerea consumului de energie electrică, în special în intervalele de vârf din cursul serii, precum și utilizarea rațională a apei contribuie la diminuarea presiunii asupra resurselor disponibile. Recomandăm ca, acolo unde este posibil, apa potabilă să nu fie utilizată pentru udarea grădinilor, spălarea curților, a trotuarelor sau a autovehiculelor, ci să fie folosite surse alternative pentru aceste activități. Prioritatea absolută rămâne asigurarea alimentării cu apă a populației și protejarea resurselor disponibile în această perioadă de secetă hidrologică severă. Solidaritatea și responsabilitatea fiecăruia dintre noi pot contribui la depășirea acestei perioade fără precedent”.

De ce e Dunărea la un debit atât de mic, deși în România a plouat abundent

Luna iulie a adus în multe regiuni din România episoade severe de instabilitate atmosferică, furtuni violente și cantități record de precipitații. Cu toate acestea, la stațiile de măsurare de pe Dunăre, imaginea este complet opusă: cotele fluviului au scăzut considerabil, atingând valori sub media multianuală a acestei perioade.

„De ce este Dunărea la un nivel atât de scăzut, deși în România a plouat abundent? Explicația se află în întregul bazin hidrografic al fluviului”, arată Meteoplus într-o postare pe Facebook.

Dunărea a scăzut la debite istorice din cauza caniculei extreme, punând la încercare Centrala de la Cernavodă. „Apele Române” anunță că autoritățile au la dispoziție doar două săptămâni pentru a găsi soluții la criza provocată de secetă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro