Astăzi se împlinesc 36 de ani de la seismul din 1977 l Unul şi mai puternic se poate produce în România în orice clipă

Sorin Golea

3 mar 2013, 20:08Comentează

Urmărește Libertatea in Google Discover

“Vom avea 15 cutremure în fiecare lună, dacă ne referim la zona Vrancea. De obicei sunt cutremure mici sau moderate, însă pe măsură ce trece timpul vom avea şi altele mai mari. Vrancea e capabilă să genereze seisme cu magnitudini de peste 7 grade“, a declarat Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, la sfârşitul anului trecut.
Spusele i s-au adeverit în prima parte a previziunii: în ianuarie au fost 28 de cutremure, iar în perioada 4 februarie- 3 martie, alte 26. Urmează să vedem partea a doua a previziunii… “Ne putem aştepta oricând la cutremure de 7,6 grade Richter în zona Vrancea”, a fost de părere şi Victor Mocanu, profesor universitar la Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti.
Mai mult, conform Hotărârii de Guvern 548/2008, privind strategia în situaţiile de urgenţă, în România cutremurele de peste 7 grade Richter se repetă, în medie, la fiecare 32 de ani. De la mişcarea tectonică din 1977 până acum au trecut deja 36 de ani... În caz de seism sever, cel mai afectat oraş va fi Bucureştiul, care are peste 630 de imobile şubrede, din care 264 sunt foarte deteriorate.

Cuprins:

În Bucureşti au căzut 33 de clădiri
7,9 grade Richter în Bucureşti, în anul 1802
14 obiecte de bază în trusa de supravieţuire

În Bucureşti au căzut 33 de clădiri

În 4 martie 1977, ora 21.22, România a fost zguduită de un seism puternic, cu magnitudinea de 7,2 grade Richter. Cutremurul a durat 56 de secunde şi a făcut 1.570 de victime, din care 1.391 în Bucureşti. Majoritatea pagubelor s-a înregistrat în Capitală, unde s-au prăbuşit 33 de clădiri.

7,9 grade Richter în Bucureşti, în anul 1802

Cele mai puternice seisme menţionate în România sunt cele din 1802 şi 1940.

26 octombrie 1802 - un seism cu magnitudinea de 7,9 grade a dărâmat multe imobile, printre care şi Turnul Colţei, şi a provocat un incendiu în Bucureşti. Dionisie Ecleziarhul, călugăr caligraf şi cronicar, autorul unui “Hronograf” care prezintă istoria Ţării Româneşti între 1764-1815, scria despre cutremurul din 1802: “S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din Bucureşti şi clopotniţa cea vestită (n.r. - Turnul Colţei), care era podoaba oraşului, cu ceasornic au căzut şi s-au sfărâmat, şi era atunci mare frică”. Etajele superioare ale turnului au fost refăcute din lemn şi clădirea a slujit o vreme drept foişor de foc. A fost dărâmată în 1888 de primarul Pache Protopopescu.
10 noiembrie 1940 - cutremur cu magnitudinea de 7,7 grade. A omorât 1.000 de persoane şi a rănit 4.000, majoritatea în Moldova. În Bucureşti au murit circa 300 de persoane, majoritatea la prăbuşirea blocului Carlton.

14 obiecte de bază în trusa de supravieţuire

Trusa de supravieţuire în caz de cutremur major trebuie să conţină:

Laternă cu baterii (şi baterii de rezervă);
Radio cu baterii;
Fluier;
Mască împotriva prafului;
Briceag multifuncţional;
Folie de plastic cu dimensiunile 2 m/2 m;
Hârtie de scris, pix;
Un set cu cheile casei şi un set cu cheile maşinii;
O cutie cu chibrituri înfăşurată etanş în folie de plastic;
Doi litri de apă pentru fiecare persoană;
Batoane de ciocolată şi cereale şi patru conserve pentru fiecare persoană;
O pătură de persoană;
Câte un schimb de haine;
O sumă de bani în numerar.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații

Lifestyle