Am întâlnit-o pe doctoriţa Luiza Spiru în cabinetul ei din Piaţa Mihail Kogălniceanu, din Capitală. Un loc foarte prietenos, cu multe statuete şi cărţi aşezate pe etajere, cu boluri cu nuci şi migdale pe mese, care seamănă mai degrabă cu o bibliotecă decât cu un birou de consultaţii.
Relaxată, prof. dr. Luiza Spiru ne-a vorbit despre cât de gravă este problema îmbătrânirii cerebrale precoce în România şi cât de important este să avem un creier sănătos. Dacă până acum la ea veneau la consultaţie în general oameni de vârsta a treia, de câţiva ani, are mulţi pacienţi tineri.
Poate prea mulţi. “Am tratat un tânăr de 29 de ani care avea creierul unui bătrân de 80 de ani! M-am chinuit cu el 4 ani, ca să-l aduc pe linia de plutire, iar acum băiatul are o viaţă normală”, ne-a mărturisit preşedinta Fundaţiei Ana Aslan Internaţional.
Doctor în ştiinţe medicale, Luiza Spiru ne-a explicat că, oricât de joviali sunt românii, raportat la Europa, ei sunt mult mai îmbătrâniţi.
“Românii şi, în special, tinerii noştri îmbătrânesc mai repede, pentru că la noi mediile socio-economice şi profesionale sunt caracterizate de instabilitate. Ei se gândesc la faptul că au rate de plătit, că nu au destui bani pentru copiii lor sau stau cu teama de pe o zi pe alta că rămân fără loc de muncă. Mulţi dintre pacienţii mei îmi spun: «M-am luat cu greutăţile vieţii şi n-am dat importanţă sănătăţii mele! », iar asta este grav”, ne-a explicat doctoriţa Luiza Spiru.
Cuprins:
În anii de experienţă pe care i-a acumulat şi din studiile la care a participat, ea a ajuns la concluzia că femeile îmbătrânesc cerebral mai greu decât bărbaţii, asta pentru că ele sunt mai puternice mental şi învăţate de mici cu responsabilităţile, în timp ce bărbaţii au o sensibilitate precoce, mai ales cei care au stat mult pe lângă mamele lor.
Cu toate acestea, spune gerontopsihiatrul Luiza Spiru, este important ca într-o familie să existe armonie, pentru că de aici pleacă toate.
“Un copil care trăieşte într-un mediu cu certuri în familie va fi afectat cerebral în timp, pentru că percepţiile emoţionale rămân. Până la vârsta de 10 ani, este foarte important ca orice micuţ să aibă parte de o dezvoltare armonioasă a cortexului. Şi nu doar copilăria e importantă pentru o activitate cerebrală normală, ci odată ajunşi la maturitate este bine să evităm sentimente precum ura, invidia, gelozia, pentru că nu fac decât să ne macine creierul”, ne-a mai explicat omul de ştiinţă.
Notă: Alimentele nu trebuie consumate prăjite
Îmbătrânirea precoce a creierului prin boli neurodegenerative este o prioritate la nivel mondial. Studiile arată că populaţia îmbătrâneşte cortical mult mai repede decât biologic, iar în lume nu există tratament pentru bolile neurodegenerative.
În timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră îmbătrânirea precoce a creierului o pandemie şi multe ţări au politici de susţinere financiară pentru cercetarea în acest domeniu, în România nu există nici un plan în acest sens. Asta, în contextul în care în ţară sunt 80.000 de oameni care suferă de Parkinson.
Un raport unic în lume arată că îmbătrânirea precoce apare cu 10-15, chiar 20 de ani înainte de semnele clinice de boală. Prof. dr. Luiza Spiru ne-a enumerat câteva simptome care ar trebui să ne pună pe gânduri şi să ne determine să consultăm un specialist în geriatrie: insomnii, atacuri de panică, tulburări de atenţie, tulburări decizionale sau ale tranzitului intestinal, transpiraţii, tremur discret, gura uscată, înroşirea nejustificată a feţei, mâncărimi ale pielii, reacţii alergice care apar şi dispar, oscilaţii de tensiune, nelinişte, agitaţie, frică nejustificată, foame nejustificată, chiar şi tulburări în dinamica sexuală.
“Cel mai important este să studiem cu atenţie toate aceste stări şi să recunoaştem dacă avem o problemă”, ne-a explicat psihogeriatrul.
Nici în rândul românilor nu putem vorbi de acelaşi grad de îmbătrânire precoce. “Cu cât o zonă e mai civilizată şi mai educată, cu atât mai frumos se îmbătrâneşte”, ne-a mărturisit prof. dr. Luiza Spiru. Aşa se face că, în Banat, zonă în care oamenii se bucură mai mult de viaţă, media de vârstă a populaţiei e mult mai mare.
Pe locul al doilea se situează locuitorii Ardealului şi cei ai Maramureşului, care îmbătrânesc şi ei mai încet. Oltenia este, potrivit urmaşei Anei Aslan, o zonă încărcată energetic pozitiv şi aici oamenii trăiesc liniştiţi până la adânci bătrâneţi.
Acelaşi lucru e valabil şi pentru dobrogeni. Românii din Muntenia şi Moldova sunt însă mai puţin fericiţi, deci sunt mult mai expuşi îmbătrânirii precoce. Excepţie fac bucureştenii, care au acces rapid la informaţie şi iau măsuri din timp.