În 2013, au scufundat 60 de module de beton de câte 10 tone în Oceanul Indian. Ce s-a întâmplat apoi sub apă i-a făcut să mai instaleze încă 48, în Australia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Șaizeci de structuri uriașe din beton, de câte 10 tone fiecare, au fost coborâte pe fundul mării în largul Australiei de Vest. La început, în cele două zone trăiau doar aproximativ 12 specii de pești. Trei ani mai târziu, numărul lor trecuse de 60. Experimentul a început în ianuarie 2013, în largul localităților Bunbury și Dunsborough, unde autoritățile și organizația Recfishwest au construit două recife artificiale în zone în care fundul mării oferea puține locuri de adăpost pentru pești, relatează Times of India.
Cuprins:
- 60 de blocuri uriașe au fost coborâte pe fundul mării
- În numai două luni au apărut primii pești
- Cum poate un bloc de beton să devină „casă” pentru pești
- Un recif este la 17 metri adâncime, celălalt la 27 de metri
- La Bunbury au mai fost scufundate încă 90 de module
- În 2026, Australia de Vest continuă să construiască recife artificiale
60 de blocuri uriașe au fost coborâte pe fundul mării
Fiecare dintre cele două recife a primit câte 30 de module numite „Fish Boxes”. Structurile au aproximativ trei metri și cântăresc câte 10 tone. Au fost așezate în șase grupuri de câte cinci, nu la întâmplare, ci astfel încât să creeze mai multe tipuri de spații pentru pești. Modulele sunt goale în interior și au numeroase deschideri. Peștii mici le pot folosi pentru a se ascunde, iar speciile mai mari sunt atrase de hrana care începe să se adune în jurul lor. Forma structurilor schimbă și felul în care circulă apa.
Modulele au fost proiectate pentru a favoriza fenomenul de „upwelling”, prin care apa bogată în nutrienți din apropierea fundului mării este împinsă în sus, unde poate susține dezvoltarea fitoplanctonului și zooplanctonului. De aici începe un întreg lanț. Organismele mici devin hrană, apar peștii mici, iar apoi vin și speciile mai mari.
În numai două luni au apărut primii pești
Schimbarea a început surprinzător de repede. La aproximativ două luni după instalarea recifelor, în jurul structurilor au început să fie văzuți Samson fish și skippy, iar bancurile de pești mici au început să folosească golurile din beton drept adăpost. După aproximativ șase luni, modulele erau deja acoperite pe suprafețe mari de alge. Au început apoi să apară și pești care trăiesc mai aproape de fundul mării, inclusiv dhufish. După puțin mai mult de un an, betonul era colonizat și de alge coraline, bureți și briozoare, iar structurile construite de oameni începeau să capete caracteristicile unui habitat marin.
Dar surpriza adevărată a venit după trei ani. Înainte ca modulele să fie scufundate, în cele două zone fuseseră identificate aproximativ 12 specii de pești. După trei ani, pe măsură ce pe beton s-au dezvoltat alge și alte organisme marine, peste 60 de specii fuseseră înregistrate folosind recifele artificiale, potrivit Recfishwest. Printre acestea se numără pink snapper, Samson fish, blue groper, dar și caracatițe și rechini wobbegong.
Cum poate un bloc de beton să devină „casă” pentru pești
Un fund marin plat oferă puține locuri în care un pește se poate ascunde. Un recif natural este complet diferit. Are crăpături, cavități, pereți și diferențe de nivel care oferă hrană și protecție pentru numeroase specii. Exact acest lucru încearcă să reproducă și modulele artificiale. Peștii mici intră în interiorul structurilor și găsesc adăpost. Algele și nevertebratele se fixează pe beton. Acestea atrag alte organisme, iar concentrarea de pradă îi aduce în zonă și pe peștii mai mari.
În timp, în jurul structurii se poate forma o comunitate marină mult mai complexă decât cea existentă anterior în acel loc.
Un recif este la 17 metri adâncime, celălalt la 27 de metri
Cele două recife au fost amplasate relativ aproape de coastă. Cel de la Bunbury se află la aproximativ 17 metri adâncime, iar cel de la Dunsborough la circa 27 de metri. Amplasarea a fost aleasă și pentru ca zonele să poată fi accesate de pescarii recreaționali care folosesc ambarcațiuni mai mici.
Proiectul inițial de la Bunbury și Dunsborough a reprezentat o investiție de 2,38 milioane de dolari australieni și a fost primul experiment de acest tip construit special în Australia de Vest.
La Bunbury au mai fost scufundate încă 90 de module
Rezultatele i-au determinat pe responsabilii proiectului să extindă reciful de la Bunbury. În 2019 au fost adăugate încă 90 de module din beton, de dimensiuni mai mici, între grupurile inițiale. Suprafața recifului disponibilă pentru pescuit a crescut astfel cu aproximativ 50%.
„Aceste structuri reprezintă o oportunitate uriașă de a face recifele artificiale din Australia de Vest și mai eficiente”, declara atunci Andrew Rowland, directorul executiv al Recfishwest.
Scopul noilor module a fost să lege mai bine cele șase grupuri inițiale și să creeze și mai multe spații în care viața marină să se poată dezvolta. Iar oamenii de știință și voluntarii au continuat să urmărească evoluția recifului. Într-o campanie de monitorizare desfășurată după extinderea din 2019, camere subacvatice prevăzute cu momeală au fost coborâte de 55 de ori în jurul structurilor, iar în imaginile analizate în 2020 au fost observate 58 de specii de pești.
În 2026, Australia de Vest continuă să construiască recife artificiale
Proiectul început în 2013 la Bunbury și Dunsborough nu a rămas un simplu experiment. În 2026, recife artificiale finanțate de stat există deja în mai multe zone de pe coasta Australiei de Vest, inclusiv la Exmouth, Carnarvon, Ocean Reef, Rottnest Island, Mandurah, Bunbury, Dunsborough și Esperance.Iar programul continuă.
Pe 2 aprilie 2026, Guvernul Australiei de Vest a anunțat construirea unui nou recif artificial în Albany. Proiectul este prevăzut să fie amplasat în mare până la începutul anului 2027 și va deveni al nouălea recif finanțat de guvernul statului în cadrul acestui program. Ministrul pescuitului din Australia de Vest, Jackie Jarvis, spunea că aceste structuri nu au doar rolul de a crea habitate pentru viața marină.
„Recifele artificiale oferă experiențe de pescuit de calitate și creează oportunități turistice unice”, a declarat aceasta în aprilie 2026.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
