Deși a acceptat aderarea din martie cu frontierele aeriene și maritime a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, Austria continuă să fie singurul stat care blochează includerea celor două țări și cu frontiere terestre.
„Nu este vorba doar de România și Bulgaria. Întregul sistem de migrație este într-o situație dezastruoasă. Nu eu sunt cel care dă note pentru România și Bulgaria. Fac campanie la nivel european pentru un sistem funcțional. Iar acest lucru se va întâmpla doar dacă granița externă va fi protejată. Aceasta este, de asemenea, o parte esențială a noului pact privind azilul și migrația asupra căruia UE a convenit și pe care trebuie să îl punem în aplicare. Numai atunci va putea exista din nou o libertate deplină de circulație în UE”, a declarat Karner.
El a subliniat că „o includere completă în acest stadiu ar fi greșită”, motiv pentru care Austria își menține dreptul de veto.
„Împreună cu România și cu Bulgaria, am făcut acum un pas înainte cu Schengen aerian și, de altfel, și cu Schengen maritim. Și trebuie să continuăm să avansăm pas cu pas”, a precizat oficialul de la Viena. „Nu este treaba Austriei să elaboreze un calendar sau să facă vreo reglementare. Este treaba Comisiei să se asigure că sistemul general funcționează”, a mai spus Karner.
Declarațiile de la Viena contrastează cu optimismul afișat de oficialii români după anunțul aderării pe cale aeriană și maritimă. La începutul anului, miniștrii Luminița Odobescu și Cătălin Predoiu prezentau România ca „stat membru Schengen”, deși decizia privind frontierele terestre nu a fost luată.
Cei doi oficiali au trasat ca obiectiv pentru 2024 finalizarea aderării la spațiul Schengen și cu granițele terestre, dar pentru îndeplinirea lui este nevoie de susținerea Austriei, care până acum a respins o aderare completă.
Condițiile Austriei
Guvernul austriac a legat deja primul pas al aderării de condiții care nu sunt incluse în Tratatul Schengen. Într-o declarație comună a Austriei, României și Bulgariei din 29 decembrie, s-a afirmat că de cel puțin trei ori mai mulți ofițeri de la agenția UE de protecție a frontierei Frontex ar trebui să fie trimiși la granița bulgaro-turcă și că Frontex ar trebui să fie mărită și pe zona sârbă a frontierei bulgare. De asemenea, se oferă finanțare UE pentru vehicule de teren, drone, sisteme electronice de supraveghere și un gard.
Cele trei state au convenit, de asemenea, că România și Bulgaria vor lua înapoi toți imigranții care au fost înregistrați în cele două state și apoi vor veni în Austria, în termen de o lună, conform Regulamentului Dublin. Aceasta înseamnă că mult mai mulți imigranți, pentru ale căror proceduri sunt responsabile cele două state, pot fi returnați într-un timp mai scurt.
În ciuda tuturor acestor condiții, cancelarul austriac Karl Nehammer a spus că procesul este încă departe de final.
vudejea • 14.01.2024, 19:08
Mi-au taiat comentariul :) Oare de ce? Scrisesem ca politicienii nostri *** nu sufla in fata Austriei si nu are cine sa ne reprezinte demn in UE ***...Drept e ca scrisesem ca mita dar uite ca am rectificat...Nu toti, doar cei *** ! :)) Doar cei care iau decizii, doar cei care vand si concensioneaza si instraineaza si doar cei care, dupa 34 de ani de conducere au realizat actuala Ro.Cel mai bun exemplu-spitalele actuale sunt rod foarte graitor
Acest comentariu a fost moderat pentru: calomnie.
Aura1 • 14.01.2024, 08:57
Intrarea României în Schengen se vrea în etape, nu înțeleg de ce, asta este, intram maritim și aerian, după trebuie să fie și terestru, nu se găsește nimeni la cozile kilometrice de tiruri care stau în vamă cu zilele și dezvoltă o poluare a mediului înconjurător...