“Air Force One” de România e istorie de ani buni, motiv pentru care delegaţia prezidenţială, în frunte cu şeful statului, foloseşte mai multe aeronave alese în funcţie de distanţă, de tipul deplasării şi, fireşte, de numărul ofcialităţilor invitate. De cum avionul a fost ales pentru preşedinte, în scenă intră un compartiment tehnic al SPP, format din specialişti care fie au pilotat avioane de orice tip, fie sunt instruiţi să găsească soluţii tehnice salvatoare pentru cele mai periculoase situaţii. Misiunea de verificare a aeronavei în care se va afla preşedintele României, Klaus Iohannis, începe cu un zbor la care, obligatoriu, participă şi echipa tehnică a SPP. “E un zbor obişnuit cu pasageri, numai că tehnicienii preşedintelui stau în cabina piloţilor şi monitorizează absolut toate datele de bord. Sunt atenţi la starea tehnică a aeronavei, la cum răspunde comenzilor... Ei decid dacă avionul e sigur pentru preşedintele României şi, implicit, dacă acesta va urca la bordul respectivei aeronave”, ne-au dezvăluit surse din aviaţie. Din momentul în care trece testul de zbor, avionul este luat la puricat de genişti şi de echipele SPP care se ocupă de siguranţa şefului statului. La finele controlului antitero care are loc pe pistă, aeronava aleasă pentru acel zbor să fie “Air Force One” de România este parcată într-un loc mai retras al aeroportului şi apoi “sigilată”. Nimeni nu mai are voie să se apropie de ea şi, cu atât mai mult, să-i treacă pragul până ce Klaus Iohannis nu va urca la bord însoţit de gărzile sale, dar şi de delegaţia prezidenţială. “Poate să fie vorba şi de o săptămână între zborul de verificare şi plecare. Nimeni nu mai intră în avionul «sigilat»”, au adăugat aceleaşi surse. De acest lucru răspund cu capul militarii care păzesc zi şi noapte aeronava.
Cuprins:
Bătrânul “Air Force One” de România - un Boeing 707-3K1C, care a stat la dispoziţia tuturor şefilor de stat români începând cu liderul comunist Nicolae Ceauşescu - a ieşit la pensie în anul 2012, după ce, din cauza nivelului mare de zgomot produs, a fost interzis pe principalele aeroporturi din lume. Atunci, Boeingul a fost vândut pentru două milioane de euro. În aceste condiţii, pe fondul unor dispute politice, Traian Băsescu şi, mai apoi, Klaus Iohannis au rămas fără aeronavă prezidenţială. O perioadă, şefii de stat au folosit şi aeronave din flota Romavia, companie care a dat faliment în 2014. Astăzi, pentru deplasările oficiale, şeful statului foloseşte, de regulă, avioane închiriate de la TAROM.
Cum în ultima vreme s‑a tot vorbit despre Carmen Iohannis şi implicarea ei în spaţiul public, preşedintele Klaus Iohannis a adus recent în discuţie rolul primei doamne. “Ar trebui să existe probabil câteva studii care să ne spună dacă românii îşi doresc aşa ceva sau nu. Soţia mea îmi face onoarea să mă însoţească peste tot unde este posibil şi cred că este un prim pas spre a induce în spaţiul public o discuţie despre prima doamnă, dar de acolo până la instituţia primei doamne cred că mai este cale lungă”, a declarat Iohannis. Primului om în stat nu îi surâde ca soţia sa să aibă o funcţie semioficială, întrucât acest demers ar aduce foarte mult cu “Epoca de Aur”, a dictatorului Ceauşescu. În urmă cu 25 de ani, în România existau doi poli mari de putere, unde se luau deciziile majore în stat. “Numai pe vremea lui Ceauşescu, Elena avea funcţie oficială şi tăia şi spânzura în România. Amintirea acelor ani în mintea multor români este încă vie, iar, dacă acum s-ar crea o astfel de instituţie, ar aduce rapid ideea că se doreşte din nou un fel de dictatură de familie. De altfel, nici doamna Iohannis nu îşi doreşte aşa ceva. Vrea să se implice în acţiuni sociale şi de caritate, dar nu ca oficial”, ne-au spus apropiaţi din PNL ai lui Iohannis. (Radu Nistor)