Avocatul Poporului a atacat Codul Comunicațiilor la Curtea Constituțională. Care sunt argumentele invocate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Avocatul Poporului a formulat, luni, o sesizare de neconstituționalitate în privința articolului din Codul Comunicațiilor care lărgește interceptările. Acesta a fost contestat dur de către societatea civilă și a mai fost atacat la Curtea Constituțională și de către Uniunea Salvați România (USR).
Cuprins:
Articolul în cauză permite serviciilor secrete să efectueze interceptări, iar acestea primesc acces la conținutul criptat al comunicațiilor tranzitate în rețele, dreptul de acces la informații privind identitatea abonaților sau clienților, modalitățile de plată și istoricul accesărilor.
„Aceste activități de supraveghere și interceptare se realizează cu sprijinul tuturor furnizorilor de rețele și servicii de comunicații electronice, care sunt obligați, pe propria cheltuială, să pună la dispoziția organelor astfel indicate toate informațiile deținute în acest sens”, se arată în sesizarea Avocatului Poporului, transmisă luni în redacție.
Interceptările vizează investigațiile împotriva terorismului și domeniul siguranței naționale, dar și cazul mandatelor de supraveghere tehnică din alte dosare.
Instituția condusă de către Renate Weber spune că textul nu este suficient de clar și precis:
- Nu au fost identificate exact instituțiile din domeniul securității naționale care pot avea acces la date
- Modalitățile de interceptare a informațiilor, de acordare a traficului criptat, a datelor de identificare, modalităților de plată și istoricului accesărilor
- Condițiile de păstrare a datelor, atât de către furnizori, cât și de serviciile secrete din domeniul securității naționale.
Astfel, textul Codului Comunicațiilor „conservă și perpetuează viciul de neconstituționalitate al soluțiilor legislative anterioare a căror neconstituționalitate a fost constatată”.
Avocatul Poporului aduce ca argumente o serie de decizii ale Curții Consituționale (CCR), care spun că o „limitare a dreptului la viață intimă, familială și privată și la secretul corespondenței, precum și a libertății de exprimare trebuie să aibă loc într-o manieră clară, previzibilă și lipsită de echivoc, astfel încât să fie îndepărtată, pe cât posibil, eventualitatea arbitrarului sau a abuzului autorităților în acest domeniu”.
Legea privind datele cu caracter personal
Avocatul Poporului mai spune că informațiile privind identificarea persoanelor, mijloacele de plată și istoricul accesărilor trebuie să fie prelucrate în limitele legii privind datele cu caracter personal, „care impune ștergerea sau anonimizarea datelor de trafic”.
Instituția arată că CCR a distins deja două etape:
- Reținerea și stocarea datelor
- Accesul la aceste date și folosirea lor.
Aceasta mai argumentează și că nu a fost efectuată nicio analiză privind impactul financiar al Codului Comunicațiilor. Astfel, ar fi afectați furnizorii de servicii de găzduire, care trebuie să creeze infrastructura de interceptare pe cheltuiala lor.
Aceasta este considerată o sarcină financiară excesivă, imprevizibilă și impredictibilă.
Sintagme prea generale
Avocatul Poporului mai spune că legea este confuză, având sintagme precum „organele de aplicare a legii”, „organele cu atribuții în domeniul securității naționale” sau „în condițiile legii”, însă nu sunt identificate prevederi aplicabile în Codul de Procedură Penală.
„În consecință, apreciem că textul criticat nu îndeplinește standardele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii (...)”, mai critică instituția.
Obligația legală care impune reținerea în mod continuu a datelor cu caracter personal transformă excepția de la principiul protejării efective a dreptului la viață intimă și libera exprimare în regulă absolută. Reglementarea unei unei obligații pozitive care privește limitarea în mod necontenit a exercițiului dreptului la viață intimă și la secretul corespondenței face să dispară însăși esența dreptului, prin îndepărtarea garanțiilor privind exercitarea acestuia.Avocatul Poporului:
Pasajul se referă la obligația furnizorilor de servicii de hosting de a furniza date de identificare a clienților, date de trafic sau modalități de plată, dar și a traficului criptat.
Pentru a putea furniza aceste informații trebuie ca mai întâi să le colecteze ei, astfel încât să aibă ce da mai departe atunci când le sunt solicitate.
Terenurile agricole și spațiile verzi
Avocatul Poporului contestă și o serie de modificări legale ce reglementează amplasarea rețelelor 5G pe terenuri agricole.
Prin Codul Comunicațiilor este schimbată legea fondului funciar, iar modificările spun că rețelele pot fi amplasate indiferent de calitatea terenurilor, inclusiv pe terenuri cu proprietari neidentificați.
O problemă este folosirea terenului fără acceptul proprietarului, iar a doua este schimbarea destinației sale.
În fine, mai este contestat un articol care prevede posibilitatea construirii de infrastructură 5G pe spații verzi. Avocatul Poporului invocă suprafața verde foarte mică în România, respectiv 18 metri pătrați de locuitor, față de o recomandare de 50 de metri pătrați a Organizației Mondiale a Sănătății.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/03/obiectie-pl-x-428-2021.pdf" title="Obiectiile Avocatului Poporului"]
