Aproximativ 55% din populația adultă a României are colesterolul crescut, însă mai puțin de 15% dintre cei aflați sub tratament reușesc să ajungă la valorile recomandate de medici. De Ziua Mondială a Inimii, Fundația Română a Inimii a lansat la Palatul Parlamentului o campanie națională prin care își propune ca, până în 2030, cel puțin jumătate dintre pacienții cu hipercolesterolemie să își controleze eficient afecțiunea.
Cuprins:
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în România, provocând anual în jur de 150.000 de vieți pierdute, o rată a mortalității de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene. În ciuda acestei situații grave, una dintre principalele cauze ale infarctului miocardic și ale accidentului vascular cerebral (AVC) este ignorată de majoritatea populației: nivelul crescut al colesterolului rău (LDL).
Chiar de Ziua Mondială a Inimii, celebrată în fiecare an pe 29 septembrie, Fundația Română a Inimii (FRI) a lansat la Palatul Parlamentului campania națională „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”. Demersul transpune în acțiuni concrete prevederile Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030.
Statisticile prezentate de medici arată o prăpastie uriașă între tratamentele existente și rezultatele reale obținute de pacienți:
„Miza reală este acum implementarea Strategiei Naționale, cu obiective măsurabile și rezultate vizibile pentru pacienți. «Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!» este un astfel de pas concret. Dacă vrem să reducem povara cardiovasculară, sistemul trebuie să treacă de la reacție pasivă la prevenție efectivă și de la existența tratamentelor la atingerea efectivă a țintelor terapeutice”, a declarat prof. dr. Dragoș Vinereanu, președintele Comisiei de Cardiologie a Ministerului Sănătății și coordonator de proiect în cadrul Fundației Române a Inimii.
Campania urmărește ca, până în anul 2030, cel puțin 50% dintre românii cu colesterol crescut să își atingă țintele terapeutice stabilite de ghiduri (pentru pacienții cu risc foarte înalt, valoarea LDL-colesterolului trebuie să scadă sub 55 mg/dl).
Proiectul nu cere legi noi, ci activarea pârghiilor deja existente prin Contractul-Cadru CNAS și sistemul informatic al asigurărilor de sănătate:
Medicii atrag atenția că un nivel ridicat al colesterolului nu doare, dar acționează în timp alături de alți factori de risc – precum hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea și fumatul – până la producerea unui eveniment fatal.
„Riscul cardiovascular nu începe în momentul infarctului miocardic sau al accidentului vascular cerebral. El se cumulează în timp [...]. De aceea, prevenția eficientă înseamnă identificarea sistematică a riscului cardiovascular și intervenția înainte de apariția complicațiilor”, a explicat prof. dr. Dan Gaiță, membru al Boardului European Heart Network.
Afirmațiile medicilor români privind necesitatea reducerii agresive a LDL-colesterolului („colesterolul rău”) sunt confirmate de cele mai mari cercetări din cardiologia mondială. O analiză epidemiologică și genetică masivă publicată în European Heart Journal arată că colesterolul LDL este un factor cauzal direct al bolii vasculare aterosclerotice. Cu cât nivelul de LDL-C este mai scăzut și menținut așa pe o perioadă mai lungă, cu atât riscul de evenimente cardiovasculare scade proporțional.
Oamenii de știință au mai demonstrat printr-o metaanaliză de referință realizată de Cholesterol Treatment Trialists' (CTT) Collaboration că fiecare reducere de 1 mmol/L (aprox. 38 mg/dL) a LDL-colesterolului scade mortalitatea de cauză cardiovasculară cu 20% și riscul de infarct miocardic sau AVC cu peste 21%.
Primul pas pe care trebuie să-l facă oamenii este o simplă analiză de sânge (profilul lipidic) solicitată medicului de familie. Cunoașterea valorilor proprii ale colesterolului și evaluarea riscului la timp pot face diferența între o viață sănătoasă și un AVC sau un infarct neașteptat.
Prof.dr. Elisabeta Bădilă, viitorul președinte al Societății Române de Cardiologie, a precizat pentru Libertatea că „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!” înseamnă, din perspectiva cardiologului, să transformăm controlul colesterolului dintr-o recomandare într-un obiectiv concret și urmărit consecvent. Deși astăzi avem tratamente capabile să reducă eficient LDL-colesterolul până la valorile recomandate, experiența din practica reală arată că mulți dintre pacienții cu risc cardiovascular înalt sau foarte înalt rămân peste țintă. Motivele sunt multiple: teama de reacții adverse și întreruperea tratamentului, lipsa intensificării terapiei atunci când valorile rămân crescute, dar și dificultățile de acces la unele medicamente. Un exemplu frecvent este reticența față de statine în prezența ficatului gras sau a unor creșteri ușoare ale transaminazelor, deși boala hepatică cronică stabilă, inclusiv ficatul gras metabolic, nu reprezintă în sine o contraindicație pentru tratamentul cu statine. De aceea, succesul acestei provocări nu depinde doar de medicamente, ci și de un parteneriat real medic–pacient: stabilirea țintei individuale de LDL-colesterol, verificarea periodică a rezultatului, ajustarea la timp a tratamentului și o discuție deschisă despre beneficii și posibilele reacții adverse. Cu alte cuvinte, provocarea nu este dacă putem scădea colesterolul, ci dacă reușim să aplicăm consecvent, în viața reală, ceea ce știm deja că funcționează”.
Valori ridicate ale colesterolului trec adesea neobservate, dar pot avea consecințe grave asupra sănătății. Dr. Oliver Guttmann, cardiolog britanic la Wellington Hospital din Londra, a enumerat opt mituri despre colesterol pe care le-a și demontat.Un tratament unic ar putea reduce colesterolul cu 50%. „Acum 15 ani v-aș fi spus că e o nebunie.”