Un bărbat din Iași a cerut moștenirea bunicii sale după 21 de ani de la moartea acesteia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un bărbat din Iași a cerut în instanță partea sa din moștenirea bunicii, la 21 de ani după decesul acesteia. El susține că nu a știut că succesiunea fusese dezbătută și că mătușa sa a preluat averea. Judecătorii au considerat însă că nepotul nu și-a exercitat la timp dreptul, relatează Ziarul de Iași.
Un ieșean a ajuns în instanță pentru a-și recupera partea din moștenirea bunicii sale, după ce au trecut 21 de ani de la decesul acesteia.
Miza procesului a fost o casă și aproximativ 12.000 de metri pătrați de teren aflate la marginea orașului Târgu Frumos.
Bărbatul, Dănuț B., susține că a aflat abia după revenirea în țară că succesiunea fusese dezbătută fără el, iar averea bunicii ajunsese în principal la mătușa sa.
Maria B. a murit în anul 2003. În urma sa au rămas o casă și aproximativ 12.000 mp de teren, dintre care 10.551 mp în extravilan și 1.449 mp reprezentând curtea și terenul aferent locuinței.
Femeia avea doi fii și o fiică. Unul dintre fii murise în 1998, înaintea mamei sale. Acesta avea, la rândul său, un fiu, pe Dănuț B., care era plecat din țară.
Celălalt fiu al Mariei B. renunțase la moștenire.
Certificatul de moștenitor a fost întocmit în 2004 pe numele fiicei, Didina B., mătușa lui Dănuț.
În anii următori, aceasta a vândut terenul extravilan, iar în 2011 i-a donat fratelui său 325 mp de teren. În proprietatea ei au rămas casa și 1.124 mp de teren în jurul acesteia.
Dănuț B. s-a întors în România în martie 2024, cu ocazia decesului soacrei sale. Atunci, susține el, a aflat că bunurile bunicii fuseseră preluate de mătușa sa.
Bărbatul a susținut că avea dreptul la moștenire prin tatăl său și că nu semnase niciun document prin care să renunțe la succesiune.
Prin urmare, el a cerut anularea certificatului de moștenitor întocmit în 2004 și a actelor încheiate ulterior în baza acestuia.
În fața instanței, nepotul a susținut că mătușa sa îi ascunsese faptul că succesiunea fusese dezbătută.
Didina B. a avut însă o altă versiune. Ea le-a spus judecătorilor că nepotul renunțase verbal la moștenire, argumentând că el era plecat în străinătate și nu manifesta interes pentru bunurile rămase de la bunica sa.
Mătușa a mai arătat că, după moartea mamei sale, a investit în casa rămasă, inclusiv printr-un credit bancar, și a achitat taxele și impozitele aferente proprietății.
Ea a invocat și faptul că timp de 21 de ani nepotul nu ar fi contribuit la întreținerea bunurilor și nu ar fi făcut demersuri pentru dezbaterea succesiunii.
Unul dintre principalele argumente analizate de instanță a fost termenul în care un succesibil trebuie să accepte sau să renunțe la moștenire.
Judecătorii au analizat situația prin raportare la vechiul Cod Civil, care era în vigoare la data decesului bunicii.
La acel moment, termenul pentru exercitarea opțiunii succesorale era de șase luni de la deschiderea moștenirii, adică de la data decesului.
Instanța a considerat că Dănuț B. avea vocație succesorală, întrucât putea veni la moștenirea bunicii prin tatăl său decedat.
Problema era însă că nu și-ar fi exercitat dreptul de opțiune succesorală în termenul prevăzut de lege.
Faptul că bărbatul acceptase moștenirea tatălui său nu a fost considerat suficient pentru a demonstra că acceptase și moștenirea bunicii.
Un alt argument important al judecătorilor a fost legat de declarațiile lui Dănuț B.
Pe de o parte, acesta a susținut că abia în 2024 a aflat că succesiunea bunicii fusese dezbătută. Pe de altă parte, acesta a făcut referire la mai multe discuții purtate cu mătușa sa de-a lungul anilor despre moștenire. Contradicția a fost remarcată de instanță.
Judecătoria Pașcani a respins plângerea bărbatului, considerând că acesta a rămas străin de moștenirea bunicii sale prin neexercitarea dreptului de opțiune succesorală în termenul legal.
Totuși, disputa nu este definitiv închisă. Dănuț B. a făcut recurs, iar Curtea de Apel urmează să analizeze cauza.
Până la pronunțarea unei soluții definitive, rămâne în vigoare hotărârea primei instanțe, prin care cererea nepotului a fost respinsă.
