Vaccinare cu discriminare în India: bărbații au prioritate, femeile vin pe locul doi. „Nu sunt considerate o parte importantă a familiei”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Inechitățile împământenite, lipsa accesului la informație și valorile patriarhale sunt principalele vinovate pentru faptul că rata de vaccinare în rândul bărbaților o depășește cu mult pe cea înregistrată în rândul femeilor în India, al doilea cel mai afectat stat din lume de pandemie, spun experții citați de The Guardian.
Cuprins:
Pe 25 iunie, din 309 milioane de persoane vaccinate împotriva COVID în India, 167 de milioane erau bărbați și doar 143 de milioane erau femei.
Cu alte cuvinte, la fiecare 1.000 de bărbați vaccinați, doar 856 de femei au primit serul protector.
Diferența nu poate fi explicată de dezechilibrul demografic din India, unde există doar 924 de femei la fiecare 1.000 de bărbați.
Uttar Pradesh, spre exemplu, cel mai populat stat din India, a administrat 29 de milioane de vaccinuri. În jur de 42% din aceste doze au fost făcute femeilor. Situația este asemănătoare în Bengalul de Vest, unde femeile reprezintă 44% din totalul persoanelor vaccinate.
Dadra și Nagar Haveli, un teritoriu unional predominant rural din vestul țării, are una dintre cele mai vizibile inegalități: doar 30% dintre vaccinuri au fost administrate femeilor.
Alte câteva state, printre care Kerala și Andhra Pradesh, reprezintă excepții, deoarece au vaccinat mai multe femei decât bărbați.
Un membru „mai puțin important” al familiei
Cum se explică acest dezechilibru?
„Femeile nu sunt considerate o parte importantă a familiei, a comunității sau structurii societății. Diferența dintre ratele de vaccinare ilustrează inegalitatea dintre sexe prevalentă în India și chiar internațional”, explică Bhagyashri Dengle, directoare executivă pentru regiunea Asia-Pacific a organizației umanitare Plan International.
Sofia Imad, cercetătoare la think-tank-ul IDFC Institute din Mumbai, a analizat atitudinile față de vaccinare în rândul populației urbane sărace din Mumbai și Pune. Ea a descoperit că există mai multe motive pentru care femeile nu s-au vaccinat.
„Există o ezitare, din cauza zvonurilor privind reacțiile adverse și felul în care ar putea afecta vaccinul fertilitatea și menstruația”, spune Imad, cu referire la falsurile care circulă.
Dar există și alți factori, cum ar fi acela că femeile nu pot accesa tehnologia necesară pentru programarea la vaccin, nu au informații cu privire la centrele de imunizare sau nu pot merge în aceste centre singure, spune ea.
„Femeile au deseori nevoie de permisiune de la soții lor pentru a se vaccina. Chiar dacă primesc această permisiune, dacă soții nu sunt disponibili pentru a le însoți, ele nu se pot vaccina”, explică Imad.
Ram Kumari, o tânără de 26 de ani din Gurugram, Haryana, s-a aflat într-o astfel de situație.
„Nici nu știam că trebuie să ne înregistrăm pe telefon. Nu am un smartphone. Soțul meu are unul, dar nu știu să îl folosesc”, spune ea.
„Vreau să mă vaccinez și m-am gândit să mă duc la un spital de stat, dar este prea departe să merg pe jos. Nu am cum să ajung acolo, în special singură”, adaugă tânăra.
Importanța decalajului digital
Un studiu derulat în 2019-2020 a arătat că în India există un decalaj digital foarte mare între sexe. Dintre persoanele care au participat la studiu, 58% dintre femei nu folosiseră niciodată internetul. Prin comparație, doar 38% dintre bărbați se aflau în această situație.
La asta se adaugă felul în care unii dintre bărbații din India se raportează la soțiile lor.
„Mulți bărbați nu consideră că e important să își înregistreze soțiile pe aplicația CoWin. Sănătatea lor nu este considerată o prioritate, iar dacă nu lucrează în afara gospodăriei se consideră că nu sunt la risc de infectare”, spune Julie Thekkudan, o expertă în drepturile femeilor.
„Mobilitatea a devenit și ea un factor. Dacă transportul public nu este ușor disponibil, iar până la centru nu se poate ajunge pe jos, ce pot face femeile din clasa muncitoare?”, se întreabă experta.
În unele cazuri, femeile au relatat că bărbații au considerat că trebuie să aibă prioritate la vaccinare, în gospodărie.
„Soțul meu a considerat că era corect ca el să fie vaccinat mai întâi. Din cauza posibilelor reacții adverse ale vaccinului Covishield, avea nevoie ca eu să am grijă de el cât timp îi era rău. Și dacă eu mă îmbolnăvesc alături de el, cine să mai aibă grijă de casă și de fiul nostru?”, întreabă Neerja Sharma, o femeie de 46 de ani din Jaipur, Rajasthan.
Lipsa de informații
O altă problemă pentru multe femei este aceea că informațiile cu privire la reacțiile adverse nu sunt disponibile ușor. De aceea, locul acestor informații corecte este luat de dezinformări. Există temeri nefondate că vaccinul ar putea provoca infertilitate sau că poate întrerupe ciclurile menstruale. Aceste temeri au efect în special în zonele rurale.
„O mare parte dintre informațiile pe care le primesc femeile vin pe WhatsApp, care ar putea să nu fie de încredere”, explică Imad.
Nici inegalitățile în câmpul muncii nu ajută situația.
Pe măsură ce companiile se pregătesc să își cheme angajații la birou, o prioritate a devenit vaccinarea acestora. Iar firmele sunt gata să faciliteze acest lucru.
Însă un studiu publicat în martie a arătat că 93% dintre femeile din zona rurală și 77% dintre cele din urban sunt angajate cu statut informal, iar în acest caz, patronii nu consideră că sunt obligați să faciliteze vaccinarea.
La începutul acestei luni, ministerul sănătății și familiei a anunțat că oricine poate intra într-un centru de vaccinare fără înregistrare prealabilă, ceea ce înseamnă că femeile au mai multe opțiuni.
Dar Thekkudan spune că autoritățile trebuie să facă mai multe eforturi pentru a reduce dezechilibrul dintre ratele de vaccinare.
„Trebuie să încurajăm vaccinarea din ușă în ușă. Trebuie să folosim materiale de comunicare, traduse în limbile regionale și explicate în imagini”, spune ea.
La rândul ei, Bhagyashri Dengle subliniază că problema nu ține doar de acces.
„Trebuie să confruntăm normele sociale și cauzele care au generat această inegalitate. Și trebuie să începem devreme. Ne învățăm cumva copiii stereotipuri de genul celui care spune că locul femeilor este în bucătărie? O curiculă incluzivă este doar una dintre căile prin care putem începe să reducem inegalitățile între sexe”, spune experta.
Foto: EPA
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
