Bilanț PNRR cu autorul planului de 20 de miliarde de euro, Cristian Ghinea: cum a pierdut România o bună parte din bani și care sunt marile câștiguri
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La finalul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Libertatea face bilanțul investițiilor destinate refacerii economiilor din Uniunea Europeană după pandemia de COVID-19, cu fostul ministru al proiectelor europene Cristian Ghinea.
Cuprins:
- Cum au ajuns în PNRR 25.000 de investiții deși nu erau bani pentru toate
- Cum au eșuat unele dintre cele mai importante reforme
- Autostrada Moldovei, cel mai mare investiție dintre toate PNRR-urile Uniunii Europene, chiar și incompletă
- Marile câștiguri și pierderile din Sănătate
- În ce stadiu al construcției sunt cele trei mari spitale regionale
- PNRR - sursa celor mai mari investiții în Educație din ultimele decenii
- Au fost sau nu bani în PNRR pentru baterii de stocare a energiei?
- Care sunt lecțiile învățate din PNRR
Acesta povestește care au fost domeniile în care s-au făcut cele mai mari și importante investiții din cele peste 20 de miliarde de euro rămase la dispoziția României, după cele trei renegocieri ale PNRR.
Ghinea explică și cum și de ce domenii precum Sănătatea și Educația au pierdut sume importante.
PNRR a fost lansat de Comisia Europeană în 2021 și a avut ca termen-limită pentru finalizarea reformelor și a investițiilor 31 august 2026.
România a depus până acum, la Comisie, cinci cereri de plată din cele șase existente. A reușit să atragă 13 miliarde de euro din cele 20 de miliarde de euro din cele disponibile, dar încă poate accesa până la cinci miliarde de euro.
Cum au ajuns în PNRR 25.000 de investiții deși nu erau bani pentru toate
Libertatea: Domnule Ghinea, în primul rând, cum vedeți dumneavoastră acest program și cum vă simțiți personal? Ați fost cel care a coordonat scrierea acestui PNRR și, la acel moment, în 2021, au fost o grămadă de dispute publice, erau mulți care vă acuzau că ați pus acolo mii de proiecte și n-ar fi trebuit să se întâmple asta, pentru că administrația din România nu are capacitatea să implementeze și să atragă atât de mulți bani.
Cristian Ghinea: Administrația avea capacitate. În primul rând, a fost un semn de întrebare legitim, ca să fie foarte clar, pentru că țara asta era pusă în fața unui purcoi de bani, dar avea o experiență urâtă în implementarea fondurilor europene, cu foarte multe întârzieri sistemice.
Libertatea: Și bani pierduți.
Cristian Ghinea: Și bani pierduți. În același timp, aveam un termen foarte strâns, de cinci ani și puțin. Și, într-adevăr, a fost un criteriu acesta: de a pune proiecte pe care cineva dintre instituțiile care le propun și le asumă în scris că vor fi gata. De aici încolo, e o poveste foarte complicată, pentru că, de fapt, a fost complet impredictibil ce anume s-a întâmplat și ce anume nu. Vă dau un exemplu de care sunt cel mai mândru și personal: când am fost pentru prima oară pe A7 cu mașina, mi-am făcut o poză și am zis: „Uite, am pus și eu o cărămidă la autostrada asta, că dacă nu eram acolo, probabil că mai dura 20 de ani până se găsea finanțare pentru cel mai mare proiect unic”. Cel mai mare proiect din toată Uniunea Europeană, din toate PNRR-urile, este A7.
Libertatea: Chiar și nefinalizat?
Cristian Ghinea: Chiar și așa, nefinalizat, da. Acolo am avut emoții. Am avut emoții pentru că cei de la Comisia Europeană, care nu voiau să finanțeze sectorul rutier deloc prin PNRR, au spus - după ce i-am bătut la cap și am insistat și eu, și Cătălin Drulă (n.r.- fost ministru al transporturilor), și am făcut presiuni politice la vicepreședinta Comisiei Europene, Margrethe Vestager (că acum pot să spun chestiunile astea pe care atunci nu le puteam spune în timpul negocierilor) - deci, practic, a fost un deal politic la nivelul vicepreședintei Comisiei Europene.
Libertatea: Îmi cer scuze, doar o paranteză. Nu invadase încă Rusia Ucraina?
Cristian Ghinea: Nu. Și, practic, ei ziceau: „Domnule, PNRR-urile sunt pentru digitalizare, pentru verde, pentru viitor. Că voi sunteți în urmă cu rutierul e problema voastră istorică a României”.
Libertatea: Că ați avut bani să-i luați pentru autostrăzi…
Cristian Ghinea: Da. Noi am spus: „Nu, asta este prioritatea pentru România”.
Libertatea: Vreau să le spun celor care ne urmăresc că acest program a fost supracontractat. Au fost proiecte de aproape 47 de miliarde de euro. Noi am rămas, până la urmă, cu 20 de miliarde de euro de atras, deși la început, cum spuneam, aveam 28 de miliarde. Și am avut foarte multe reforme - peste 150 de reforme. Avem două reforme importante ratate: Legea salarizării și parțial reforma decarbonizării. Un pic vreau să poposim la Legea salarizării.
Cristian Ghinea: Vreau doar să fac precizarea că supracontractarea nu e de la mine. Supracontractarea este pentru că guvernele ulterioare au tratat PNRR-ul ca pe un fel de pușculiță a lui Moș Crăciun. Au înghesuit acolo, zicând: „Domnule, băgăm foarte multe…”
Libertatea: …. 25.000 de proiecte, spune Dragoș Pîslaru, ministrul fondurilor europene, că a găsit. Și au redus ei.
Cristian Ghinea: Guvernul Bolojan a redus foarte mult. Deci eu am depus un proiect de fix 28 și ceva de miliarde de euro, tanda pe manda, cu o mică rezervă în caz de ratare. Această mică rezervă a ajuns la aproape dublarea sumei. De ce? Pentru că au fost miniștri slabi la fonduri europene. Era așa, un fel de bătaie între baroni care să-și bage proiectele acolo. Și au fost slabi și au ajuns la o supracontractare de 200%. În acest fel, ai creat o problemă de așteptări și o problemă de bani. Au început mai multe proiecte decât aveau bani, în condițiile în care am lăsat un PNRR de 29 de miliarde și acum sunt 20 de miliarde pe masă. Asta este partea proastă. Partea bună este că partea de granturi a fost cheltuită în proporție de 90%.
Cum au eșuat unele dintre cele mai importante reforme
Libertatea: Adică bani gratuiți.
Cristian Ghinea: Sunt câteva cifre de care am putea să fim mândri. Nu este totul dezastros: 90% rată de absorbție. Dacă trecea Legea salarizării bugetarilor, aveam 93%.
Libertatea: Avem 13 miliarde de euro accesate. Mai așteptăm încă două din tranșa a cincea.
Cristian Ghinea: Avem 250 de kilometri de autostradă făcuți, din 400 cât am pronosticat că pot fi gata. Paharul ăsta, știți, este jumătate plin, jumătate gol. Cam așa este și PNRR-ul.
Libertatea: Revenind la Legea salarizării bugetarilor, mai este vreo șansă să fie prinsă în alt program ca să fie finanțată această reformă? Sau ne luăm gândul de la Legea salarizării în sistemul public, care e, de fapt, o punere în ordine a plății bugetarilor?
Cristian Ghinea: Nu ai cum să iei la pilă ceva ce nu a trecut prin Parlament. În cazul Legii ANI, pe care eu cred că Comisia Europeană o va respinge cu celebrul amendament Fritz, mai poate negocia un guvern viitor: „Domnule, schimbăm amendamentul Fritz și dați-ne alea 700 de milioane de euro”. Asta poate să fie, pentru că avem o lege deja trecută. În cazul Legii salarizării, n-a trecut nimic, deci nu ai ce să negociezi. Dar nu vom scăpa de subiectul ăsta, pentru că se întâmplă ceva despre care se vorbește foarte puțin în România: fondurile europene viitoare, acelea clasice, vor funcționa mai mult ca PNRR-ul, decât cum eram noi obișnuiți.
Libertatea: Procedurile vor fi simplificate, în general, de atragere a banilor.
Cristian Ghinea: Procedurile de atragere a banilor, dar, în același timp, vor fi atașate reforme. Iar tot ce înseamnă semnal de alarmă pe care Comisia Europeană îl trage de ani de zile este că deficitul bugetar al României se duce în cap. De unde se duce? De la creșterile nesustenabile de pensii înainte de alegeri. De la țeapa pe care politicienii români o dau pensionarilor când rămân pensiile înghețate și apoi, fix înainte de alegeri, vine Ciolacu: „Paf, măresc eu pensiile…”. Aia este o metodă iresponsabilă de a arunca cu bani și de a mitui oamenii.
Libertatea: Dar totuși, aici trebuie menționat că pensiile s-au mărit și ca urmare a reformei pensiilor. Iar asta a fost jalon în PNRR, nu?
Cristian Ghinea: Nu. Pensiile s-au mărit pentru că Guvernul Ciolacu voia să rămână la putere, să mituiască pensionarii. Pensiile ar fi trebuit mărite conform PNRR-ului în fiecare an dintre cei patru în care au guvernat ei (trei ani și jumătate), cu niște indicatori statistici, în funcție de rata de inflație și în funcție de creșterea economică. Vă dau niște exemple…
Libertatea: …ceea ce n-ar fi depășit 20% dacă e să facem un calcul repede, și au fost mărite cu 40% înainte de alegeri.
Cristian Ghinea: Înainte de alegeri. Deci asta este țeapa. Nu mărești pensiile predictibil, pentru ca să te comporți tu ca un mare politician, că nu dai din buzunar. Aia a fost. Nu a fost conform PNRR, a fost inversul logicii din PNRR. Dar problema sistemică - anume că ai o traiectorie nesustenabilă pentru buget - rămâne. Problema salarizării bugetarilor, în care este un haos ce duce la criză bugetară, pentru că tot ai procese în instanță, va rămâne. Deci guvernele viitoare ale României vor trebui să meargă în fața Comisiei când vor negocia fondurile europene și Comisia Europeană va întreba: „Care este planul tău pentru a ajunge la 3% deficit bugetar?”.
Libertatea: Iar asta nu se va întâmpla peste foarte mult timp, pentru că acum se negociază bugetul din 2028 încolo.
Cristian Ghinea: Regulamentele europene nu sunt încă finalizate. Am fost și europarlamentar. Ce propunere există pe masă acum, aia este. Deci, fondurile europene vor funcționa ca PNRR-ul. Și acum se mai negociază în Parlamentul European detaliile, dar logica mare rămâne. Toate aceste reforme vor reveni pe agenda dintre Guvernul României și Comisia Europeană.
Libertatea: O altă reformă făcută poate nici pe jumătate este cea a pensiilor speciale, asupra căreia dumneavoastră și partidul din care faceți parte ați insistat foarte mult și s-a făcut doar parțial. Pensiile magistraților au fost reformate. Au rămas alte pensii speciale, cum le știe lumea, de serviciu: ale militarilor și ale altor categorii - diplomați, aviatori, mai sunt câteva. Acestei reforme credeți că îi va veni totuși rândul la un moment dat? Sau Comisia a tras linie și a zis că e suficient dacă ați făcut reforma pensiilor magistraților?
Cristian Ghinea: Eu sunt nemulțumit că cei de la Comisia Europeană au acceptat Legea pensiilor speciale ca fiind jalon îndeplinit. Pentru că, de fapt, e o țeapă trasă poporului român. Nu de cei de la Comisia Europeană, ci de guvernele anterioare. Logica acolo este simplă: toată lumea trebuie să ia pensie în funcție de contribuții. În cazul militarilor, mă ceartă militarii că am spus eu că ei n-au contribuit la pensie. Oamenii sunt neinformați, oamenii sunt în bula lor. Unii militari au contribuit, alți militari nu au contribuit. Depinde foarte mult de anul de intrare în sistem, depinde foarte mult de anul ieșirii din sistem. Ar trebui să se facă un fel de punct de pensie asemănător sistemului de la punctul de pensie public și, în funcție de câți bani ai luat în mână tu ca militar (că a fost soldă, că a fost rație alimentară sau știu eu ce) de-a lungul a 10-15 ani, poate mai mult, să ai și pensia. Asta ar fi fost introducerea în pensiile militarilor a logicii de contributivitate sau quasi-contributivitate pentru cei care nu au plătit contribuții în anumiți ani, pentru că nu a fost vina lor (statul român nu le-a luat contribuții în acel moment). Deci asta ar fi fost o reformă adevărată. Ce au făcut ei? Au zis: „La militari nu se aplică”, aviatorii au rămas cu pensii speciale, diplomații au rămas cu pensii speciale, personalul parlamentar a rămas cu pensii speciale, în condițiile în care nu au de ce să aibă pensii peste contributivitate, că au avut contribuții ca noi toți. Ăsta ar fi fost principiul egalității de care se scrie în Constituție: suntem toți egali, inclusiv prin faptul că luăm pensii în funcție de câți bani am luat de-a lungul carierei. Asta era ideea. Nu s-a întâmplat nimic în această direcție. Deci jalonul nu ar fi trebuit să fie acceptat, pentru că nu s-au atins de alte pensii speciale. S-au atins doar de pensiile magistraților, unde nesimțirea era uriașă; era, efectiv, prea mare problema ca să o ignori. Dar ce s-a întâmplat cu pensiile lor este prea puțin. Prea puțin și întins pe prea mulți ani. Aceasta este realitatea. Deci eu sunt complet nemulțumit de așa-zisa reformă.
Libertatea: Din cele 12 miliarde de lei cât s-a spus la un moment dat, când se făcea vorbire despre aceste reforme, că ar fi costat pensiile speciale într-un an, cât economisește statul făcând doar reforma magistraților?
Cristian Ghinea: Păi, aproape nimic, pentru că vorbim de intrarea în vigoare a legii întinsă pe foarte mulți ani. Și magistrații sunt puțini, deci va fi o economie făcută pe mulți ani. Dar nu e vorba numai de bani, e vorba de principiu. E vorba de principiul că se erodează încrederea socială: ideea că suntem toți egali în fața legii, cum scrie în Constituție, nu funcționează în România. Ăsta este marele eșec etic al reformei pensiilor speciale din PNRR. Dar cumva, cei de la Comisia Europeană au văzut cât de multă împotrivire este, au văzut cât de mult ține PSD la pensiile speciale și au zis: „Ok, hai, vă acceptăm, închidem ochii la faptul că v-ați jucat puțin de-a reformatul pensiilor speciale” și au trecut jalonul acela.
Libertatea: E și contextul de așa natură, avem război la graniță.
Cristian Ghinea: De fapt, Comisia Europeană a fost foarte blândă în implementarea PNRR-ului.
Libertatea: Peste tot sau doar în România?
Cristian Ghinea: Peste tot. Vă mai dau o cifră care este șocantă: PNRR-ul României a fost modificat de trei ori, ceea ce este de foarte puține ori. PNRR-ul Italiei a fost modificat de nouă ori.
Autostrada Moldovei, cel mai mare investiție dintre toate PNRR-urile Uniunii Europene, chiar și incompletă
Libertatea: Am ajuns la capitolul transporturi și fac, așa, un scurt bilanț. Potrivit Companiei Naționale de Drumuri, avem din PNRR peste 250 km de autostradă finanțați, 200 km de magistrale feroviare în stadiu avansat de modernizare (nu sunt toate lucrările finalizate, asta spun eu), 500 km de cale ferată refăcută, 50 de locomotive, 65 de vagoane modernizate și multe alte investiții nefinalizate încă.
Cristian Ghinea: Vă mai dau eu o cifră despre ceva despre care se vorbește puțin în România: siguranța rutieră. Suntem țara din Uniunea Europeană cu cei mai mulți morți pe șosele. Am pus în PNRR așa-numitele „puncte negre” - locuri în care se întâmplă frecvent accidente mortale. Am făcut o hartă cu aceste puncte și ne-am angajat prin PNRR să eliminăm 500 dintre ele.
Libertatea: Câte sunt în total?
Cristian Ghinea: Multe, nu știu câte sunt, că pe acelea 500 le-am numărat noi. Adică am făcut o statistică - Cătălin Drulă a făcut o statistică a locurilor în care se moare cel mai des în accidente rutiere.
Libertatea: Probabil pe E85, DN1, nu?
Cristian Ghinea: Da, exact. Am eliminat 122 din 500.
Libertatea: Adică ce s-a întâmplat?
Cristian Ghinea: Dacă era vorba de o curbă prea periculoasă, s-au dat bani pentru a o face mai domoală. Dacă era vorba de o proastă semnalizare rutieră, s-au dat bani. A fost un proces prin care primăriile care aveau pe raza lor acele puncte au putut să aplice împreună cu CNAIR și alții. Adică s-a ocupat Ministerul Transporturilor de chestiunea asta și e bine de spus, pentru că nu prea vorbim despre aceste chestiuni. Nu prea există păsare la nivelul clasei politice pentru siguranța rutieră, pentru că nu sunt ei afectați, au șoferi…
Libertatea: Dacă suntem tot timpul într-o criză politică, avem mai puțin timp de vorbit de proiecte concrete. Revenind la A7, s-au construit 240 de kilometri din 320 ai autostrăzii. Rămân 80 de kilometri de construit, de la Bacău la Pașcani. Acești 80 de kilometri urmează să fie finanțați de unde?
Cristian Ghinea: Nu știm. Noi avem planuri. Știți care este stocul de proiecte al Ministerului Transporturilor acum?
Libertatea: Nu.
Cristian Ghinea: 100 de miliarde de euro. Deci țara asta a ajuns în etapa în care, dacă ar putea, dacă ar avea bani… Bine, nu toate sunt prioritare, vă dați seama, sunt baroni care vor, dacă s-ar putea, să le treacă autostrada pe la balcon. Am ajuns în etapa în care se construiește mult în țara asta, dar nu mai avem benzină.
Libertatea: Și sunt proiecte depuse?
Cristian Ghinea: Da, unele chiar sunt contractate, pentru că nu a mai fost niciun fel de limită. Până acum câțiva ani era o limită la Ministerul de Finanțe: nu aveai voie să te apuci să dai în contractare dacă nu aveai un aviz de la Finanțe. Au făcut ei o șmecherie ca să se poată și acum nu prea mai e nevoie să îți dea Finanțele voie. Și Ministerul Transporturilor lansează în draci fel de fel de proceduri.
Libertatea: Dar această autostradă, A7, trebuie totuși finalizată cât mai repede, nu?
Cristian Ghinea: Și Autostrada Sibiu-Pitești trebuia finalizată și nu s-a întâmplat. Nu vreau să vă descurajez…
Libertatea: …acolo, în 2031…
Cristian Ghinea: Dacă au pierdut trenul PNRR (pentru că până la Pașcani era în PNRR-ul inițial), nu mai e o sursă de bani vizibilă. Vor trebui să plătească de la buget și bugetul este pe sponci. Nu cred că vor fi acceptate la finanțare din fondurile europene clasice, pentru că și acelea sunt supracontractate.
Libertatea: Dar putem fi penalizați pentru că n-am încheiat această autostradă?
Cristian Ghinea: Nu. Ce s-a reușit să se facă - și este un succes de negociere al lui Dragoș Pîslaru și al lui Radu Miruță - este că, la ultima modificare de PNRR de acum câteva luni, au reușit să convingă Comisia Europeană, care a închis ochii. Principiul inițial din regulament era așa: dacă tu ai un proiect și nu e gata până la deadline (adică până la 31 august 2026), dacă nu era 100% finalizat, nu îți dădeau 100% din bani. Și România a negociat așa: dacă e la 95% finalizat, îmi dai 95% din bani. Adică pierd 5%, nu 100%. Asta este o „șmecherie” pe care a făcut-o actualul Guvern cu Comisia și asta ne va salva foarte mulți bani.
Libertatea: Și asta e valabil pentru toate proiectele?
Cristian Ghinea: Exact. Adică e o șmecherie. Ăia au zis: „Bine…”. Nici ei nu vor să nu dea bani României, adică nu suntem nebuni. Dar de ce ar trebui să ajungem în poziția asta? Să ne căciulim: „Haide, lasă-ne puțin, că n-am învățat la examen mai…”.
Libertatea: Și mai e o porțiune, Margina - Holdea. Poate celor care ne urmăresc nu le spune nimic porțiunea asta, dar e foarte importantă, e o porțiune amânată de foarte multă vreme pe autostrada Lugoj - Deva. Și acolo a fost, înțeleg, ratat termenul de finalizare.
Cristian Ghinea: Nu știu exact detaliul pe asta, că sunt foarte multe. Și nimeni nu știe în momentul ăsta, pentru că vedeți, chiar l-am întrebat pe Dragoș Pîslaru care este cifra de proiecte care va fi finală. Nu știe nimeni în momentul ăsta pentru că vor fi foarte multe; dată fiind situația asta, acest deal pe care Guvernul l-a făcut cu Comisia Europeană, va trebui luat fiecare proiect: „În ce stadiu este?”, „73%”, „Dă-ne 73%!”. Înțelegeți? Adică, dacă rămâneau regulamentul și logica veche, noi știam în momentul ăsta că pierdem foarte mulți bani pentru că nu sunt finalizate. Pentru că s-a reușit această negociere în care dai procente, va trebui să stea Guvernul României cu Comisia Europeană pe fiecare proiect. E foarte mult de muncă în aceste săptămâni. Eu aș face cumva să rămână Pîslaru acolo în perioada asta.
Libertatea: Spunea Guvernul că mai sunt 4.000 de proiecte de finalizat.
Cristian Ghinea: Va fi nevoie de foarte multă flexibilitate.
Marile câștiguri și pierderile din Sănătate
Libertatea: Am ajuns la Sănătate.
Cristian Ghinea: Când a fost vorba să decidem noi un buget în România, noi, adică USR-ul, a fost un top absolut: Transporturi, Sănătate, Educație. Deci, pentru Transporturi au fost 7,7 miliarde de euro…
Libertatea: Și am luat 7 miliarde de euro…
Cristian Ghinea: La Educație, am pus 3,6 miliarde de euro și am luat 2,7 miliarde de euro… De fapt nu știu dacă i-am luat, dar am renunțat (n.red. - la sumă) până la 2,7 miliarde de euro.
Libertatea: Știu că avem proiecte decontate în valoare de două miliarde și ceva de euro.
Cristian Ghinea: Cea mai urâtă situație este la Sănătate, unde am pus 2,4 miliarde de euro și au renunțat la 1,3 miliarde de euro, deci mai mult de jumătate. Și acolo au fost 26 de spitale pe care le-am prins (n.red. - în planul de construire), pot fi gata șapte, dacă se negociază bine pe hârtii.
Libertatea: Deja au început să fie inaugurate, chiar dacă nu sunt toate finisajele gata.
În ce stadiu al construcției sunt cele trei mari spitale regionale
Cristian Ghinea: Vă reamintesc, lumea uită: când am preluat PNRR-ul ca proiect inițial, erau cele trei spitale regionale mari incluse și le-am scos din PNRR. Și am spus: „Nu au cum să fie gata până în 2026”. Erau spitale amânate de 15 ani în România.
Libertatea: Și acum sunt tot în faza incipientă, de când era Corina Crețu comisar european.
Cristian Ghinea: Da, dar la Craiova au ajuns la etajul 3 cu construcția, la Iași s-a turnat fundația, la Cluj e, într-adevăr, o problemă. Dar au totuși termen până în 2029 să le termine. Și dacă nu le termină nici până în 2029, Doamne ferește, vor putea să fie amânate pe bugetul viitor al Uniunii Europene. La PNRR nici nu aveai ce să amâni, că nu mai există alt PNRR.
Libertatea: De ce s-a pierdut aproape jumătate din sumă?
Cristian Ghinea: De ce? Pentru că s-au certat doi ani. Le-am lăsat (n.red. - în bugetul de la Ministerul Sănătății) 30 de milioane de euro pentru bani de consultanță, pentru realizarea de proiecte. Această idee din România, că „de ce faci proiecte, fezabilitate, nu… Hai să ne apucăm de lucru!” este o imbecilitate. Proiectele nu cresc în pom. Orice are nevoie... Dacă nu făcea Ministerul Transporturilor proiectul pentru A7, eu nu aveam ce să negociez cu Comisia Europeană.
Libertatea: În domeniul Transporturilor s-a dat odată proiectarea și realizarea drumurilor…
Cristian Ghinea: La spitale nu aveam proiecte. Deci nu există meseria de proiectant, de arhitect de spitale în România.
Libertatea: Pentru că în România, după Revoluție, nu s-au construit nici școli, nici spitale.
Cristian Ghinea: Așa. Și de aceea s-au alocat bani, 30 de milioane de euro, pentru ca să creeze această instituție care acum se numește ANDIS (Agenția Națională de Dezvoltare a Investițiilor în Sănătate). Și a venit PSD-ul și a spus: „Ghinea a pus bani de consultanță ca să ia el bani”. Și am spus: „Sunt bani pentru care oricum trebuia să lucreze cineva la aceste proiecte”.
Libertatea: Și ați oferit consultanță?
Cristian Ghinea: N-am oferit consultanță, n-am luat niciun leu din PNRR. N-au cheltuit banii ăștia, s-au certat doi ani. (...) Acum funcționează și ANDIS și se ocupă de proiectele acelea, de cele trei spitale regionale.
Libertatea: Ce am pierdut cel mai mult și ce am câștigat din PNRR-ul pe Sănătate?
Cristian Ghinea: Pe Sănătate este cea mai proastă situație și aici s-a văzut foarte bine capacitatea unor miniștri de a cheltui banii. Cele mai bune ministere, cele mai performante (și acum aproape că nu contează cine le-a condus) au fost Ministerele Transporturilor, Dezvoltării, Educației.
Libertatea: Mai rămânem puțin la Sănătate, pentru că am pierdut bani pentru planificarea familială. Totuși, spune Ministerul Sănătății, sunt 2.000 de cabinete de medicină de familie dotate, 1.200 de ambulanțe (nu știu dacă deja cumpărate, dar cel puțin contractate), 25 de unități de primiri urgențe pentru nou-născuți.
Cristian Ghinea: Da, sunt, pentru că a fost ușor de cheltuit. Cine a cheltuit banii pentru cabinete medicale? Medicii. Deci acesta a fost un apel de proiecte pentru medici. Oricum au întârziat un an și jumătate - nu mai zic că m-am enervat și acolo, că în loc să-i ajute pe medici, mai rău i-au stresat. Dar până la urmă a fost gândit un sistem foarte simplu, aveau un fel de meniu ca la restaurant: „Tu ești medic, ce ai nevoie?”. Această nevoie a fost apoi centralizată la minister și ministerul făcea licitații. (...)
PNRR - sursa celor mai mari investiții în Educație din ultimele decenii
Cristian Ghinea: La Educație a fost simplu pentru că vorbim de dotare de școli. Unde nu a mers bine la Educație a fost la construit de clădiri noi, tot pentru că nu avem capacitate de proiectare. Acolo s-au împotmolit. Unde nu a mers - și mă doare sufletul pentru asta - a fost la liceele agricole. Ministrul Agriculturii nu a avut chef să se ocupe de liceele agricole. Astea sunt niște licee care au un fel de dublă subordonare, parțial și la Ministerul Agriculturii. S-au pierdut banii complet acolo, deși am pus în PNRR un program prin care toate liceele agricole din România (care suferă: pe de o parte, Agricultura nu are forță de muncă, pe de altă parte, liceele agricole sunt praf) primeau ferme-model, manuale noi, training. Le făceai pe toate STAS, ca să aibă Agricultura forță de muncă. Nu s-a făcut, s-a renunțat la asta. De ce? Pentru că nu s-a înțeles Agricultura cu Educația, care trebuia să se ocupe de bani. S-au certat trei ani de zile.
Libertatea: Mi-am mai notat două pierderi mari, importante zic eu: acele campusuri școlare din mediul rural (unde avem analfabetism funcțional major și un abandon școlar de asemenea uriaș) și s-au pierdut bani pentru puericultură, pentru educație timpurie.
Cristian Ghinea: Da, unul singur este funcțional, un singur campus. Lasă-mă puțin să spun de ce era important: pentru că, de fapt, ăsta ar fi trebuit să fie un proiect-pilot. Tu nu poți să ai școli de înaltă calitate în fiecare sat. Nu ai cum să ai profesori bine pregătiți în fiecare sat din România. Logica acestor campusuri era să aduni mai multe comune, să asiguri transport pentru elevi și să creezi niște școli de înaltă performanță la nivelul mai multor comune. Asta era ideea și, dacă reușeam să le facem (10 am pus în PNRR), am fi arătat că se poate. Am arătat că nu se poate. Unul singur s-a făcut. De ce? Pentru că fiecare director de școală vrea să facă la el, primarul vrea la el. Sunt o grămadă de oameni care își pierd influența, pozițiile de prestigiu. Și au pierdut copiii. (...)
Libertatea: O altă pierdere în Educație este formarea puținilor educatori pentru creșe, dar, pe de altă parte, un succes al PNRR este construirea a 110 creșe. Primele creșe de stat construite după anul 1989.
Cristian Ghinea: Dacă îmi permiteți: tot aruncăm bani de la bugetul național pe fel de fel de proiecte fanteziste, cum a făcut și Firea (n.red. - Gabriela Firea a inițiat un program de sprijin financiar pentru cuplurile care nu pot avea copii). Dar nu așa rezolvi problema demografică. Pentru că foarte multe cupluri tinere nu fac copii din cauză că mama trebuie să meargă la job și nu au unde să-și lase copilul.
Libertatea: S-au pierdut bani pentru formarea educatorilor pentru aceste creșe.
Cristian Ghinea: Da, pentru că, din nou, s-au certat trei ministere care trebuiau să se ocupe. În cazul ăsta au fost Sănătatea, Educația și Dezvoltarea. Dacă pui două sau trei ministere în România să colaboreze, iese un dezastru. Fiecare ar vrea să fie împărat pe tarlaua lui. Ministrul dezvoltării s-a ocupat de clădire, după care s-a certat cu Ministerul Educației, care trebuia să se ocupe de personal. Și s-au pierdut banii.
Libertatea: Ministrul fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, a sesizat Parchetul European pentru că au fost achiziționate microbuze școlare, deși aproximativ la fel, într-o localitate cu 100.000 de euro, în alta cu 263.000 de euro.
Cristian Ghinea: Ce să zic? Când vine un purcoi de bani, băieții șmecheri se gândesc cum să-i manevreze. Dar vreau să mai răspund la ceva, pentru că s-au trezit acum unii care acuză că n-am pus eu bani în PNRR pentru baterii (n.red. - de stocare a energiei electrice). Primii bani publici pentru baterii din România au fost cu PNRR. Am pus 60 de milioane de euro, că atât a fost cererea în acel moment. N-au cheltuit 60 de milioane de euro. Apoi au fost niște bani în Fondul de Modernizare pentru baterii, au tot întârziat să lanseze… Vine criza energetică. Cine devine vinovat? Ghinea, că nu a pus bani de baterii ca în Bulgaria. Tocmai am citit în The Economist un articol că România este campioană europeană la instalarea de baterii. Nu știu dacă ați auzit de articolul ăla.
Libertatea: Nu l-am văzut, dar am văzut anunțurile de deschidere a unor parcuri de baterii. Mai am o întrebare apropo de digitalizare.
Au fost sau nu bani în PNRR pentru baterii de stocare a energiei?
Libertatea: La început, când s-a lansat PNRR, Comisia Europeană a zis că un sector important, pe lângă cele de mediu și de trecere la energie verde, este Digitalizarea. Iar Guvernul a anunțat că au fost proiecte masive de digitalizare a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a Casei Naționale de Pensii. E vreo șansă ca, odată cu aceste investiții, și cloud-ul guvernamental să fi scăpat măcar de unele dintre firmele de partid sau conectate la serviciile de informații, cum a fost în trecut?
Cristian Ghinea: Nu e musai, pentru că ele s-au făcut, dar foarte încet, foarte lent, și a fost o mare luptă între SRI și STS - cine să aibă butoanele de la cloud. Adică vreo doi ani de zile s-au pierdut, s-au ciondănit între ei. Dacă era după mine, cred că ar fi trebuit să facem o mare licitație internațională. Pentru că, dacă guvernul australian a zis: „N-am capacitatea internă să fac cloud, fac o licitație, îi chem pe Amazon, pe Google: faceți-mi cloud-ul”...
Libertatea: Și la noi cine are butoanele la cloud-ul guvernamental?
Cristian Ghinea: STS, SRI, și-au împărțit butoanele între ei și l-au fragmentat foarte mult. Adică nu mai înțelege nimeni nimic ce aplicații… Odată ce ai cloud-ul, toate instituțiile din România trebuiau să urce acolo.
Libertatea: Înțeleg că 30 de instituții de stat au trecut.
Cristian Ghinea: 30 din mii. Va trebui să fie negociată investiția asta, ce consideră Comisia Europeană că e acceptabil, că e funcțional. Ok, vor închide ochii și vor spune că, dacă sunt 30, înseamnă că e funcțional și ne vor da banii pe cloud. Dar nu este acea mare jucărie SF care se putea face cu jumătate de miliard de euro, cât au fost pentru digitalizare pe partea asta. Este o realitate. S-au pierdut bani și de la buletinele electronice de identitate: trebuiau să fie 8 milioane și au ajuns două milioane. Te uiți mereu la cifre și unii zic: „Ați pus cifre prea mari la început!”. Nu-i adevărat, pentru că vă dau două exemple șocante. Am pus în PNRR niște bani, nu foarte mulți, dar erau un pilot foarte bun pentru automatizare. Am făcut și consultări. Fundația UiPath a venit și a zis: „Domnule, în pandemie noi am ajutat voluntar statul român să proceseze pe niște roboți cererile de plată pentru COVID, pentru oamenii care aveau nevoie”. Au donat statului român acest robot. Și au zis că ar putea să identifice în România foarte multe procese care nu ar mai trebui să fie făcute de oameni, ci de roboți. Și atunci am creat această linie de finanțare pentru instituții. Vii, îți dă ministerul bani din PNRR ca să-ți faci o analiză și, după aceea, să contractezi producători să-ți facă procese robotizate la instituții. Această chestiune a stat trei ani de zile complet ignorată. Deci, în guvernarea PSD-PNL, nu s-a ocupat nimeni. De ce? Pentru că nu au înțeles-o. Nu aveau chef. Nu știu de ce. A venit Miruță la Economie și Digitalizare și în câteva luni s-au cheltuit banii, s-au făcut. Deci nu este o problemă că a pus Ghinea SF-uri acolo, ci că nu i-a interesat. Un al doilea exemplu era cu pădurile. Am pus în PNRR 55.000 de hectare de pădure nouă.
Libertatea: S-au făcut 20.000.
Cristian Ghinea: După ce au redus prima oară la 18.000 de hectare. Diana Buzoianu a depășit 18.000. Deci, dacă ar fi fost niște miniștri la Mediu în anii ăștia care să se preocupe de programul ăla, dacă Ministerul Agriculturii nu ar fi blocat în mod ticălos programul de noi păduri - și aici îmi asum ce spun: Ministerul Agriculturii, nici măcar ministrul, Ministerul Agriculturii are această obsesie să nu scoată teren din circuitul agricol - au blocat doi ani și ceva acest program, până când a fost deblocat de ministrul Fechet și apoi, și mai abitir, de Diana Buzoianu.
Care sunt lecțiile învățate din PNRR
Libertatea: Care sunt lecțiile învățate din acest program pentru administrație?
Cristian Ghinea: Chiar glumeam cu Cătălin Drulă, a zis: „Dacă am trage linie, în meciul PSD vs reformă este 1-0 pentru PSD”. Pentru că, de fapt, în toată perioada de implementare a PNRR, 87% din timp a fost PSD la guvernare. Dacă a fost vorba de cheltuit bani, s-au mai priceput; dacă a fost vorba de reformă... Vă dau exemplul companiilor de stat. Eu cred că un mare succes al PNRR este că a pus lupa pe acest subiect. Pentru prima oară avem transparență, pentru prima oară știm câte avem, pentru că i-am obligat. Este jalon în PNRR să știm câte companii de stat avem. Nu știa nimeni. Am aflat: avem 1.700. Avem nu numai numărul lor, dar avem și un tablou de bord public unde ne spune despre fiecare câți angajați are, ce profit, de ce există, bugetul… Am pus cu mâna mea acest jalon în PNRR. Pe de altă parte, au folosit reforma asta: au zis să facem concursuri cu profesioniști. Ce-a făcut PSD-ul? Și-au pus oamenii lor. Au zis: „Ăștia sunt profesioniști, nu-i mai schimbă nimeni”.
Libertatea: Și Comisia Europeană a întors această reformă cred că de cel puțin două ori.
Cristian Ghinea: Și-au betonat PSD-iștii pe post de tehnocrați profesioniști.
Libertatea: Acum se fac concursuri…
Cristian Ghinea: Deci orice fel de putere, orice fel de guvernare, dacă este ticăloasă, poate să pervertească o reformă, cum au făcut și cu Legea ANI. Au folosit Legea ANI pentru a da o lovitură de măciucă în capul statului de drept din România.
Libertatea: Acolo așteptăm răspunsul Comisiei Europene să vedem dacă o consideră realizată sau nu.
Cristian Ghinea: Lecția ar fi că nu se implementează singur. Politicul este important. Nu este un motor pe care îl dai cheie și el pleacă. Dacă ai oameni răuvoitori, proști sau hoți, vei avea un program implementat cu mari sincope.
Libertatea: E ceva bun cu care rămâne totuși administrația locală și centrală, dincolo de proiectele efective, la nivel de expertiză? Credeți că a contat în profesionalizarea măcar a unei părți a administrației?
Cristian Ghinea: Da. Exemplul de la Sănătate: au pierdut bani, dar acum au o agenție funcțională care știe să facă spitale în România și poate va reuși să facă spitale regionale, așa cum nu au reușit să le facă pe cele din trecut.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
