Buhnici spune că e o conspirație împotriva lui, construită cu conturi false de Facebook. Trei tineri reali din România de azi îi răspund: „Nu vom mai tăcea când hărțuiți femeile!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cazul Buhnici a devenit o lupă imensă pusă peste România, care scoate în evidență probleme sistemice. Organizații ale „tinerilor 16 plus” au reacționat cu intensitate după ce influencerul George Buhnici a spus că el merge la mare ca să vadă „țâțe și buci” și că rolul vacanței pe plajă e ca femeile să defileze cu un corp perfect, în fața celor ca el.
Cuprins:
- Fată de 16 ani: „Corpul meu, tratat cu like și dislike”
- Buhnici nu a cerut scuze
- Dacă taci în legătură cu atitudini sexiste, perpetuezi un ciclu al abuzului
- „Dezamăgitor, dar nu surprinzător”
- Ingrid: Când corpul tău nu mai e al tău, devine plăcerea lor
- Buhnici, „un model pentru foarte mulți copii”
- Responsabilitatea televiziunilor
- Rădăcinile vechi ale abuzului
- Complimente?
- Hărțuirea, ambalată ca admirație
- Lipsa unui simplu „scuze”
- George Buhnici se apără spunând că ar exista o conspirație împotriva lui.
- Iar o persoană publică ca Liviu Mihaiu scrie că „bande de amazoane iau gâtul la băieți nemanierați”.
- Dar există și luări de poziții dinspre „generația 16 plus”.
- Două adolescente și un adolescent din România explică pentru Libertatea că aceste atitudini sexiste au un impact negativ „imens” în viețile lor, făcându-le pe fete și femei să se simtă reduse la niște corpuri, asupra cărora nici măcar nu au vreun drept.
Hărțuirea fetelor și femeilor nu e ceva nou. „Sunt convinsă că are rădăcini încă din timpul generației mamei mele, bunicii, străbunicii și așa mai departe”. Dar generația mea începe să vorbească despre aceste comportamente, nu mai închide ochii, spune Cătălina Ifrim, 18 ani, fost secretar executiv al Consiliul Național al Elevilor (CNE).
Printre miile de persoane care au scris pe rețelele de socializare despre comentariile influencerului George Buhnici a fost și Sofia E., o tânără de 16 ani din București.
Fată de 16 ani: „Corpul meu, tratat cu like și dislike”
L-a întâlnit pe Buhnici pentru prima oară acum câteva luni, la o conferință organizată de școala ei împreună cu BCR, unde influencerul le-a vorbit elevilor despre „o lume mai bună a viitorului”.
„Pentru mine, o lume a viitorului mai bună înseamnă și una în care să nu mai existe astfel de declarații care să mă facă să mă simt atât de inconfortabil, să nu mai existe oameni care îmi tratează corpul ca pe un vlog pe YouTube, căruia îi dau like sau dislike și eventual un comentariu”, a comentat eleva care trece clasa a XI-a.
Buhnici nu a cerut scuze
George Buhnici nu a cerut scuze pentru declarațiile făcute.
În schimb, influencerul a acuzat pe blogul lui o conspirație împotriva sa, explicând că ar fi vorba de conturi false care au fost folosite ca să i se lanseze procese de imagine.
- „Un subiect amplificat și distorsionat online a ajuns în lumea reală. Dintre toate subiectele pe care le promovez în podcasturile mele, fix asta a ajuns suficient de important încât să-mi ceară punct de vedere televiziuni de știri. A fost suficient să ne distragă atenția?”, a scris Buhnici după ce s-a lăudat că soția lui arată ca o minoră.
Dacă taci în legătură cu atitudini sexiste, perpetuezi un ciclu al abuzului
Libertatea a stat de vorbă cu trei tineri de 18 ani, implicați în organizații care luptă pentru drepturile copiilor și ale tinerilor. I-am întrebat despre declarațiile influencerului, despre impactul lor public, dar și despre cum arată lumea pentru fetele și femeile din România de azi.
Printre altele, aceștia au spus că:
- Discuția publică pornită de la comentariile lui George Buhnici nu este doar despre Buhnici. Influencerul este o oglindă pentru o parte importantă a societății românești.
- Tinerii vorbesc între ei mult mai deschis despre lucruri care sunt încă tabu în rândul generațiilor mai în vârstă.
- Dacă taci în legătură cu atitudini sexiste, perpetuezi un ciclu al abuzului.
„Dezamăgitor, dar nu surprinzător”
Când a citit declarațiile lui George Buhnici, Ingrid Zlotea, o tânără de 18 ani, președinta organizației Girl Up România, spune că a avut un prim gând: „E dezamăgitor, dar nu surprinzător”.
„Comentariile lui reflectau același discurs pe care îl aud de la foarte multe persoane, mai ales bărbați de vârsta lui, atât din cercul meu de cunoștințe, dar și în media și în general în sfera publică”, explică Ingrid, care a absolvit clasa a XII-a vara asta.
A bucurat-o însă reacția colectivă la acest comentarii: foarte multe femei și fete au răspuns la declarațiile lui Buhnici pentru a vorbi despre propriile lor corpuri și experiențe, „fiind foarte deschise despre faptul că și ele au vergeturi sau alte trăsături fizice pe care respectivul nu le consideră potrivite pentru o femeie. S-a mai clătinat un tabu, rușinea de a vorbi despre corpurile noastre”, arată Ingrid.
Ingrid: Când corpul tău nu mai e al tău, devine plăcerea lor
Cum ar explica Ingrid termenul de obiectificare, folosit mult în spațiul public zilele astea? „Cred că, în cea mai simplă descriere, obiectificarea e atunci când ești redusă doar la corpul tău, la felul în care arată și în care este sexualizat. Dintr-odată, nu mai ești o persoană, un om cu o personalitate, cu propriile gânduri, ești văzută doar ca un corp”.
Iar corpul este al societății, explică Ingrid.
„Dintr-odată ești un produs. Corpul tău nu mai există pentru tine, pentru a te ajuta să te miști prin lume, mai mult, este un produs, un mod de divertisment, de a trage plăcere pentru alți oameni. Exiști pentru ei, pentru plăcerea lor de vizualizare, sexualizare, nu pentru tine. Nu mai ai propria autonomie, propriul drept asupra corpului tău și a felului în care te exprimi cu el”, spune tânăra.
Își amintește că prima dată când a fost fluierată pe stradă avea vreo 12 ani. „Am fost forțată să conștientizez că trupul meu nu este doar al meu”.
Hărțuirea stradală e un fenomen cu care se confruntă majoritatea adolescentelor de la o vârstă foarte mică, adaugă tânăra de 18 ani, care se pregătește să studieze științe politice la Columbia University în New York.
Buhnici, „un model pentru foarte mulți copii”
Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor (CNE), tot în vârstă de 18 ani, crede că declarațiile lui Buhnici sunt „stupefiante”, dar ele au scos la iveală o problemă sistemică. Astfel de concepții și comportamente sunt obișnuite în România. Ce le face cu adevărat periculoase, în cazul lui Buhnici, e popularitatea pe care acesta o are în rândul tinerilor.
„George Buhnici este pentru foarte mulți copii un model. Și riscăm, în cazul în care nu vorbim despre gravitatea situației, să avem tineri care să adopte astfel de comportamente”, explică Robert, care tocmai a absolvit clasa a XI-a.
„Bullying-ul în rândul tinerilor este foarte frecvent, mai ales când vorbim de aspectul fizic. În momentul în care vin astfel de influenceri, care nu ar trebui să se numească așa, dar care ajung să își transmită mesajele către un mare număr de tineri, ar trebui să ne punem niște semne de întrebare despre cum combat ei problema de fond”.
Responsabilitatea televiziunilor
La fel de gravă este și difuzarea la TV a unor astfel de declarații, fără niciun context, spune președintele CNE. „Nu mai vorbim doar de greșeala lui ca influencer, dar și de vina pe care o poartă respectivul post de televiziune, care a ales să publice acele conținuturi în felul acesta”.
Majoritatea românilor își iau informațiile de la televiziuni (80%) și platforme media online (53%), potrivit Eurobarometrului care analizează consumul de media în UE, arată Newsletterul Misreport, realizat de către jurnalista Codruța Simina.
Acesta nu este singurul mesaj toxic care ajunge să fie promovat, precizează tânărul. „Sunt N mesaje și personaje care sunt promovate intens la televizor și pe tot felul de site-uri de știri care nu fac cinste profesiei jurnalistice. Acolo este de lucrat. Normele cu privire la ceea ce se difuzează ar trebui să fie mult mai bine implementate, pentru că ele deja există. Autoritatea să fie mult mai atentă la ce se întâmplă de facto, să sancționeze mult mai drastic abaterile de la normele etice de bază”, explică el.
Rădăcinile vechi ale abuzului
Cătălina Ifrim, fost secretar executiv al Consiliul Național al Elevilor (CNE), crede că declarațiile lui Buhnici au fost „ostentative și sexualizează foarte multe niște corpuri”, iar obiectificarea pe care Buhnici a făcut-o asupra corpurilor a generat un val masiv de reacții.
„Mă bucur că societatea civilă și nu numai a tras semnalul ăsta de alarmă și a reacționat. Semn că nu e totuși în regulă să spui asemenea cuvinte, mai ales din poziția lui”, spune tânăra de 18 ani, care tocmai a absolvit liceul și se pregătește pentru admiterea la Facultatea de Drept din București. Activează în zona de reprezentare a elevilor de patru ani.
„Adolescenții sunt din ce în ce mai conștienți de impactul pe care cuvintele îl au asupra oamenilor”, explică aceasta.
Spune că a trăit și ea abuzuri verbale, „hărțuiri, acel tip de admirație pe care nu ți l-ai dori neapărat, nu mă refer la complimente, ci la avansuri care să depășească limita decenței”. La fel au trăit și prietenele ei. Însă nu e o problemă doar a generației ei. „Sunt convinsă că are rădăcini încă din timpul generației mamei mele, a bunicii, străbunicii și așa mai departe”, explică aceasta. Generația ei, spune ea, începe să vorbească despre aceste comportamente, nu mai închide ochii.
„Ca recomandare, ce am învățat e că e foarte important să vorbești cu cei din jur, să deschizi subiectul ăsta încât să stârnești awareness (conștientizare, n.r.) pe tema asta. Dacă lași lucrurile să treacă mai departe, tinzi să perpetuezi situația și s-ar putea să fie victimă o altă persoană din cauza aceluiași abuz”, adaugă ea.
Complimente?
Buhnici și-a justificat poziția explicând că doar și-a complimentat soția. „La cât mă pricep eu, femeilor le place să fie admirate, respectate, să primească flori și complimente. Să îi spui unei femei că arată mai tânără decât vârsta din buletin este ceea ce își doresc marea majoritate, mai ales după vreo 30 de ani”, a scris el. La fel au argumentat și toți cei care i-au apărat pe tinerii de la pizzeria din București care le-au dat note trecătoarelor: a fost vorba doar de complimente.
„Cred că motivul pentru care această argumentare e atât de prezentă la noi e pentru că, într-un fel, îi ajută pe bărbați să nu se simtă atât de vinovați pentru ceea ce fac”, spune Ingrid Zlotea.
„Dacă reușesc să o pună într-o lumină pozitivă, în care încercau să ne complimenteze, să ne facă să ne simțim bine, atunci nu trebuie să conștientizeze impactul real a ceea ce fac”, susține tânăra.
Și Robert Avram, președintelele Consiliului Național al Elevilor (CNE), vorbește despre linia fină dintre apreciere și hărțuire. Scopul unui compliment e să faci o persoană de lângă tine să se simtă un pic mai bine, explică el.
„Ori asta faci cu persoanele pe care le cunoști, cu care interacționezi des, cu persoanele cu care știi ce poți să faci și ce nu poți să faci, să știi ce limite să îți impui. Când scăpăm din vedere bariera asta foarte fină dintre a face ceva ok și a deveni misogin sau sexist, atunci avem probleme foarte grave din punctul de vedere al comportamentelor pe care le afișăm în public și a modului în care le promovăm”, adaugă tânărul de 18 ani.
Hărțuirea, ambalată ca admirație
Hărțuirea e normalizată în viața de zi cu zi, împachetată ca admirație, precizează adolescenții. Mulți oameni nu înțeleg însă impactul negativ pe care astfel de comportamente și comentarii îl au.
Ingrid Zlotea crede că e foarte important ca fetele și femeile să fie deschise în legătură cu experiențele lor, „să vorbim despre sentimentele de frică, de intimidare pe care le simțim”.
Dacă aceste povești vor ieși la suprafață, ele vor arăta „impactul imens pe care aceste lucruri normalizate în viața de zi cu zi le au asupra noastră”, adaugă tânăra.
Lipsa unui simplu „scuze”
Sofia E., adolescenta de 16 ani care i-a comentat influencerului George Buhnici, spune că a speriat-o cel mai mult faptul că acesta nu a exprimat nici măcar „un simplu scuze”.
M-am speriat pentru că un simplu „scuze” nu se regăsește în toată explicația, pentru că și eu merg la acele festivaluri despre care vorbeați în interviu, pentru că și eu merg la plajă, pentru că mi-ați confirmat că există oameni, printre care aparent și dumneavoastră, care atunci când au prima ocazie, obiectivizează corpurile fetelor și ale femeilor.Sofia E., 16 ani:
Următoarea fată „analizată” de câte un bărbat în acest fel pot fi eu, poate fi prietena mea cea mai bună, poate fi colega mea. Iar asta mă sperie”, concluzionează adolescenta.
„Cred că ceea ce e foarte important e să fim foarte deschise în legătură cu experiențele noastre ca femei, ca fete, care au fost obiectificate în viața reală, să vorbim despre sentimentele de frică, de intimidare pe care le simțim”, spune Ingrid Zlotea, o tânără în vârstă de 18 ani.
mircea_pop112 20.07.2022, 13:37
Conspiratia balenelor varicoase!
CarolCaraiman 20.07.2022, 20:47
„Buhnici un model pentru foarte mulți copii”. Mă miră că un reprezentant al elevilor e atât de deconectat de realitate. Nu am auzit pe nimeni, nici acum la facultate, dar nici la liceu sau la școală să îl pomenească vreodată. Se poate și verifica (nu foarte științific, ce-i drept): Buhnici are câteva mii de like-uri pe instagram la ultimele postări (cu unele vârfuri de 5000), iar pe youtube vreo 20-30k de vizualizări (cu unele excepții, când are invitați sau ceva wow de prezentat). Selly în contrast are sute de mii în mod constant. La care se adaugă și targetul diferit.
Vladov 22.07.2022, 15:34
"Deconectat de realitate" e prea mult zis. Vorbim despre opinia unui elev de 17-18 ani, faptul ca este presedintele CNE neavand nicio semnificatie in ecuatie, sau eventual doar intarind opinia... Cine altul mai mult decat el, cunoaste opiniile si modelele copiilor de 17-18 ani ? Buhnici este prezent de destul timp pe multe canale media, si poate fi apreciat ca un influencer in conditiile in care majoritatea din subiectele lui au legatura cu partea cea mai interesanta pentru tineri, cea de aplicatii concrete in domeniul IT. Ca sa fii influencer, nu trebuie sa fii neaparat pe Youtube, la un loc cu vedete muzicale, manelistii, b si diversi alti "influenceri" , de unde ati scos asta ? La asta se refera opinia domnului Avram si sunt convins de justetea ei, adica: ATAT TIMP CAT ESTI O PERSONALITATE PUBLICA (pe youtube sau nu), CU INFLUENTA ASUPRA UNOR CATEGORII LARGI DE OAMENI, TREBUIE SA TE CONTROLEZI OBLIGATORIU IN CE SPUI SI CE FACI, ALTFEL VEI FI SANCTIONAT DE OPINIA PUBLICA. Pentru ca in lipsa unei reactii, orice indemn nefast va fi urmat de un alt indemn si mai nefast si va fi urmat neconditionat de adepti, cu consecinte ce pot deveni foarte grave pentru societate si greu de eliminat apoi. Indiferent ca vorbim de un influencer mare-mare sau mai mititel... P.S. Primii adepti ai lui Hitler, care mergea pe strada si il enerva sa vada evrei, erau doar vreo 50 de betivi dintr-o carciuma, mult sub numarul lui Buhnici si Selly Comparatia mea este exagerata, dar realista.
Anduco 23.07.2022, 16:43
Buhnici se crede mult prea important daca banuieste o conspiratie trolica in ceea ce-l priveste. Dar sa mai analizezi odata ceea ce degetelele tale au scris, apoi ai dat ENTER si mii de oameni spun ca nu e koser nu este neaparat sa fii mare vedeta cu milioane de folowers. Merge si pentru vedetute cu cateva zeci de K. Sa mai si realizezi apoi ca trolii nu sunt troli si nuca pe care ai aruncat-o s-a infipt fox in rigips e nevoie si de un praf de caracter. Nu mai amintesc si de scuze ...