Urmând exemplele Germaniei și Ungariei, Bulgaria a solicitat Statelor Unite să nu o includă în aplicarea sancțiunilor impuse împotriva companiei petroliere ruse Lukoil, care deține singura rafinărie din țara vecină, relatează agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.
Cuprins:
Informația a fost confirmată miercuri de ministrul bulgar al Energiei Jecio Stankov, potrivit căruia cererea Sofiei către Washington datează de la sfârșitul lunii octombrie.
Deranjat de faptul că liderul rus Vladimir Putin nu acceptă pacea în Ucraina, președintele american Donald Trump a impus sancțiuni împotriva companiilor petroliere Lukoil și Rosneft, sancțiuni aplicabile începând cu 21 noiembrie.
Liderul republican de la Casa Albă speră că prin aceste sancțiuni, care vizează inclusiv companiile și statele terțe care ar continua să facă afaceri cu Lukoil și Rosneft, vor fi diminuate veniturile din energie ale regimului de la Moscova. Ori aceste venituri sunt folosite pentru finanțarea războiului din Ucraina. Odată cu diminuarea lor, Putin ar fi forțat să accepte pacea în termeni doriți de Statele Unite și de occidentali, nu în condițiile sale.
Potrivit ministrului bulgar, obiectivul acestei solicitări este „obținerea unei scutiri care să garanteze stabilitatea și continuitatea producției pe teritoriul național, să asigure acoperirea nevoilor și, în consecință, menținerea nivelului prețurilor la combustibili”.
Germania a anunțat că a obținut deja din partea Statelor Unite o scutire de la aplicarea sancțiunilor împotriva Rosneft, companie care operează o rafinărie lângă Berlin. La rândul lui, premierul ungar Viktor Orban ar fi obținut acordul Casei Albe de a continua să cumpere - cel puțin un an - petrol prin conducte rusești, pe motiv că Ungaria este o țară lipsită de ieșire la mare și întâmpină dificultă în a se aproviziona din alte surse.
De altfel, premierul croat Andrej Plenkovici a dezmințit luni „poveștile false” ale conducerii de la Budapesta despre incapacitatea companiei de stat croate JANAF de a livra suficient petrol pentru rafinăriile din Ungaria, transmite HINA, potrivit Agerpres.
Andrej Plenkovici s-a întrebat retoric de ce „această poveste falsă pare să primească un fel de semi-aprobare din partea Statelor Unite”.
Prim-ministrul croat a insistat că afirmațiile Guvernului ungar și ale companiei petroliere MOL sunt „complet neadevărate” și „distorsionează complet faptele și adevărul”.
Potrivit lui Plenkovici, compania națională croată Jadranski Naftovod (JANAF) are o capacitate de livrare care depășește capacitățile de livrare însumate ale rafinăriilor de la Szazhalombatta, din Ungaria, și de la Bratislava, din Slovacia, ambele controlate de grupul MOL. Oleoductul Adria poate transporta 15 milioane de tone de țiței anual, în timp ce rafinăriile menționate pot procesa 8,1 milioane de tone, respectiv 6,2 milioane de tone.