Tribunalul București a decis marți, 22 septembrie, ca fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, să fie plasat sub control judiciar în dosarul de înşelăciune cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro, potrivit informațiilor Libertatea. Decizia instanței nu este definitivă. Procurorii DIICOT ceruseră arest preventiv 30 de zile.
Cuprins:
Magistrații de la Tribunalul București au pronunțat prima decizie în cazul lui Călin Georgescu în dosarul în care a fost acuzat ziua precedentă, de către procurorii DIICOT, de „înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată”. Instanța a stabilit ca Georgescu să fie lăsat în libertate, după ce fusese reținut pentru 24 de ore. Mai precis, să fie plasat sub control judiciar, potrivit informațiilor Libertatea.
Decizia va putea fi atacată la Curtea de Apel București, iar surse judiciare au precizat deja pentru Libertatea că DIICOT va face contestație.
„Indiferent de dorinţele unora, respectiv ale acestui sistem neomarxist şi neofanariot, ele nu pot schimba adevărul. Prin urmare, şahul greşeala aşteaptă şi se joacă până cade regele. Lumea este mică şi Dumnezeu este mare”, a spus Călin Georgescu la ieșirea din Tribunalul Bucureşti, în aplauzele și scandările fanilor lui.
Apoi, fostul candidat la prezidențiale şi-a salutat susținătorii și a plecat cu mașina în care era pasager.
Câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, anulate apoi de CCR, a fost ridicat din trafic luni dimineață, 21 septembrie, iar polițiștii și procurorii au făcut percheziții timp de 8 ore la locuința lui din Mogoșoaia, într-un dosar de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată. Este vorba despre un dosar de înşelăciune cu un prejudiciu de 1,1 milioane euro.
Surse judiciare au precizat atunci pentru Libertatea că, la percheziții, s-au folosit scannere pentru a căuta bani în pereții casei lui Călin Georgescu din Mogoșoaia.
După percheziții, a fost adus la sediul DIICOT București pentru audieri. Potrivit informațiilor Libertatea, Georgescu nu le-a declarat nimic anchetatorilor în cele peste două ore petrecute la audieri, prevalându-se de dreptul la tăcere.
Ulterior, Călin Georgescu a fost reținut pentru 24 de ore. Deși a mai fost trimis în judecată în două dosare, pentru acuzații de propagandă legionară și tentativă de lovitură de stat, a fost prima oară când fostul candidat la prezidențiale a fost reținut și scos cu cătușe la mâini. El nu a declarat nimic la ieșirea de la DIICOT, la fel cum a procedat și în fața anchetatorilor.
După ce a fost reținut, și-a petrecut noaptea de 21/22 septembrie în Arestul Central al Poliției Capitalei. Surse judiciare au precizat pentru Libertatea că Georgescu ar fi stat într-o cameră cu alți trei deținuți și a avut voie să aibă o periuță de dinți, lenjerie și prosop. De asemenea, i-a fost făcută vizita medicală și s-a constatat că totul este în regulă.
„Pe parcursul perchezițiilor efectuate în cursul acestei zile au fost găsite și ridicate sisteme de bruiaj, înscrisuri, documente de identitate (două pașapoarte și o legitimație) ce urmează a fi expertizate existând suspiciunea că sunt false, dispozitive de stocare a datelor, precum și alte mijloace de probă”, a anunțat DIICOT în comunicatul oficial din 21 septembrie.
În același dosar a mai fost reținut pentru 24 de ore și afaceristul Ionel Rusen, despre care procurorii susțin că a fost implicat în strângerea de fonduri pentru campania lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale de acum doi ani. Și el a primit control judiciar, marți, 22 septembrie.
Reamintim că, în primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR) au obținut cele mai multe voturi, calificându-se în turul 2. Surprinzător, Marcel Ciolacu, fostul premier și președinte PSD, deși era favoritul sondajelor, a ieșit pe locul 3.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur, câștigat de Călin Georgescu, după ce documente desecretizate și prezentate în ședința CSAT au arătat că Georgescu ar fi beneficiat de finanțări dubioase, promovări suspecte pe TikTok pentru creșterea rapidă a popularității și posibile ingerințe ale Rusiei în procesul electoral.
Pe 8 decembrie 2024, mercenarul Horaţiu Potra a fost oprit de polițiști în trafic în comuna Măneşti, judeţul Prahova. În maşina Mercedes, condusă de Andrei Florin Lup și în care pasager era Potra, a fost găsit un arsenal de război cu care venea spre București.
Pe 26 februarie 2025, Călin Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la Parchetul General, care a stabilit că ar fi comis instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale cu ajutorul mercenarilor conduși de Potra, după ce CCR a anulat alegerile prezidențiale. Procurorii au susținut atunci că gruparea Potra voia să se infiltreze în protestele organizate în București, imediat după anularea alegerilor, pentru a crea haos.
Ulterior, prin decizia BEC și a CCR, Călin Georgescu nu a mai avut voie să candideze pe 4 mai, în primul tur al alegerilor prezidențiale 2025, câștigate de Nicușor Dan în turul doi, contracandidat fiind George Simion.
Pe 2 iulie 2025, procurorii Parchetului General au anunțat că au finalizat cercetările și l-au trimis în judecată pe Călin Georgescu în primul dosar, pentru acuzații de propagandă legionară. Mai exact, anchetatorii l-au acuzat de promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război, dar și de promovarea de idei și concepții legionare, cu referire la Ion Antonescu, fostul conducător al statului din perioada septembrie 1940 - august 1944, și la Corneliu Zelea Codreanu, fost lider legionar.
Pe 16 septembrie 2025, Călin Georgescu a fost trimis în judecată și în al doilea dosar, pentru complicitate la tentativă de acţiuni împotriva ordinii constituţionale alături de Horațiu Potra. Mai exact, a fost acuzat de tentativă de lovitură de stat. Rechizitoriul procurorilor de la Parchetul General, consultat atunci de Libertatea, descria mecanismul prin care rețeaua pusă la punct de Potra și Georgescu ar fi lucrat pentru „răsturnarea ordinii constituționale”, „punând în pericol siguranța națională”.