Din ce cauză suferă pacienții cu „long COVID” de dificultăți de respirație. Concluziile unui nou studiu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dificultățile respiratorii sunt un simptom la majoritatea pacienților diagnosticați cu „long COVID”, dar nu a fost clar până în prezent care sunt cauzele care îl produc. Un studiu citat de The Guardian afirmă că au fost identificate anomalii în plămânii mai multor pacienți cu această afecțiune care ar putea oferi o potențială explicație a motivului pentru care unii oameni se confruntă cu dispnee mult timp după infecție.
Concluziile ridică posibilitatea ca trecerea prin boală să provoace leziuni microscopice ale plămânilor, care nu sunt detectate prin teste de rutină.
Potrivit medicului Emily Fraser, consultant la spitalele universitare din Oxford și coautor al studiului, cele mai recente descoperiri arată că sănătatea pulmonară ar putea fi afectată.
„Este primul studiu care demonstrează anomalii pulmonare la persoanele cu long COVID care suferă de dificultăți respiratorii”, a spus Fraser. „Sugerează că virusul cauzează un fel de anomalie persistentă în microstructura plămânilor sau în sistemul vascular pulmonar”.
Medicul subliniază însă că este nevoie de mai multă muncă pentru a clarifica semnificația clinică a constatărilor, inclusiv să se studieze modul în care anomaliile aparente se transformă în dificultăți de respirație.
Claire Steves, profesor la King’s College din Londra, care nu a fost implicat în studiu, afirmă că rezultatele ar putea oferi informații importante pentru orice persoană care are asemenea simptome pe termen lung după COVID.
„Ele sugerează că eficiența plămânului în a face ceea ce este menit să facă - schimbul de dioxid de carbon și oxigen - poate fi compromisă, chiar dacă structura plămânului pare normală”, a spus ea.
„Cu toate acestea, trebuie să așteptăm finalizarea cercetării pentru a ști dacă aceste descoperiri timpurii sunt solide și, dacă da, cât de mult explică și care sunt ramificațiile în ceea ce privește potențialele tratamente”, afirmă Steves.
Studiul s-a desfășurat prin compararea a trei grupuri diferite: pacienți diagnosticați cu „long COVID” care au radiografii normale, oameni care au fost spitalizați cu COVID în urmă cu mai mult de trei luni și nu au avut simptome de „long COVID” și un grup de control sănătos.
Un alt studiu prezentat în această săptămână afirmă că secretul „long COVID” ar putea sta în nivelul scăzut al anumitor anticorpi. În cadrul studiului, publicat în Nature Communications, cercetătorii au analizat probe de sânge de la pacienții cu COVID-19 și au descoperit că nivelurile scăzute ale anumitor anticorpi au fost mai frecvente la cei care au dezvoltat „long COVID” decât la pacienții care și-au revenit rapid după boală.
